Reintoarcerea celor razvratiti

Activitatea lui Iisus Hristos şi, implicit, acţiunile Fiilor Luminii nu sunt îndreptate spre distrugerea Celor răzvrătiţi, ci spre reîntoarcerea lor la Lumină şi implicit, la prezentul continuu. Procesul reîntoarcerii la Lumină a Celor răzvrătiţi se realizează doar în planul cuantic material, care a devenit câmpul de bătălie al universului. Oamenii întrupaţi sunt situaţi chiar în epicentrul acestei operaţiuni cosmice. De fapt, oamenii întrupaţi au datoria de a-i tămădui pe Cei răzvrătiţi, indiferent dacă este vorba despre îngeri luciferici, despre oameni primordiali întunecaţi sau despre spirite rebele ale naturii. Boala de care suferă Cei răzvrătiţi, poartă numele de despărţirea de Dumnezeu. Tămăduirea celor răzvrătiţi se poate realiza doar prin emiterea unor energii pharismah luminoase, precum în cazul cu şoferul şi pietonul. Prin emiterea energiilor pharismah luminoase, Cei răzvrătiţi se pot lumina instantaneu. Din păcate, oamenii nu au fost capabili, doar prin puterea lor, să-i vindece pe Cei răzvrătiţi. Eoni şi eoni, oamenii s-au oprit doar la jumătatea drumului: pe măsură ce au murit, chemându-i la viaţă pe Cei răzvrătiţi, oamenii s-au depărtat de prezentul    continuu,   devenind,   la   rîndul   lor,   prizonierii trecutului. Cei răzvrătiţi încă rătăcesc în propria lor stare existenţială nefastă. Ei sunt prizonieri în unităţile de timp îngheţate ale trecutului; ei sunt, în fond, amintirile reziduale ale cosmosului. Ei se află într-un fel de recycle bin al megacalculatorului care este cosmosul. Cu cât oamenii au intrat mai mult în conexiune cu amintirile reziduale, cu ceea ce se află în recycle bin al cosmosului, cu atât în lumea materială lucrurile au mers mai prost. Din starea în care se află, Cei răzvrătiţi nu se mai pot reconecta la prezentul continuu decât prin oamenii încarnaţi, care emit energii pharismah compatibile cu ei. Prin această conexiune, Cei răzvrătiţi fac din oameni puterea mare. Prin reconectarea la energia trecut, oamenii, ca putere mare, asigură viitorul şi continuitatea Celor răzvrătiţi. Oamenii se întorc astfel în trecut, spre moarte, iar Cei răzvrătiţi vin ia viaţă prm intermediul oamenilor. Păcatul înseamnă moartea. Păcătuind, oamenii se adâncesc în moarte, iar Cei răzvrătiţi vin la viaţă. Totul s-a schimbat în momentul jerfei pe cruce a lui Iisus Hristos. Prin jertfa pe cruce, Iisus Hristos a preluat rolul oamenilor care au eşuat în tentativa lor de a deveni salvatori. Prin jertfa pe cruce, Iisus Hristos a devenit Salvatorul sau Mântuitorul tuturor - atât al fiinţelor Dree şi Lorehh, cât şi al oamenilor. După jerfa pe cruce a lui Iisus Hristos, pentru Cei răzvrătiţi a apărut o nouă posibilitate de reîntoarcere la Lumină. Această posibilitate se numeşte Ashpan.
Ashpan este un cuvânt folosit în lumea eterică şi face parte din terminologia Fiilor Luminii. în sens restrâns, Ashpan înseamnă prizonier, dar în sens larg desemnează principiul fundamental al reîntoarcerii Celor întunecaţi la lumină. Principiul Ashpan a fost promovat imediat după jerfa pe cruce a lui Iisus Hristos şi consta in transformarea tuturor Celor întunecaţi în luminoşi, aşa cum au fost la începuturi, pe când toate erau plăcute în faţa Domnului Dumnezeu. Pentru a deveni iarăşi luminoşi, Cei întunecaţi sunt obligaţi să parcurgă o metamorfoză foarte severă: trebuie să renunţe la trupul de formă umanoidă şi să se manifeste doar ca energii - aşa cum erau în prima lor stare. Cu alte cuvinte, trebuie să se reîntoarcă la origine. Pentru aceasta, este necesar ca, în lumea materială, oamenii să emită energii pharismah luminoase, semn că au reuşit, în sfârşit, să conştientizeze răul şi să nu-1 mai facă. Procesul este foarte subtil, iar pentru exemplificare vom folosi cazul şoferului şi al pietonului. în secunda în care pietonul a avut puseul de furie intensă, a făcut conexiunea cu Cel rău, care se află în haos, prin emiterea unei energii pharismah întunecate. înaintea emiterii energiei pharismah întunecate, Cel rău nu ştia de existenţa omului respectiv. După emiterea energiei phansmah, Cel rău 1-a localizat pe acel om, a străbătut toate planurile cuantice şi s-a înfăţişat alături de el. Este ca şi cum omul care a emis energia pharismah, a format numărul de telefon al Celui rău şi 1-a contactat în mod direct, chemându-1 alături de el. In vremurile anterioare jertfei lui lisus Hristos, Cel rău -prin unul dintre reperezentanţii săi, care poate fi un Lorehh sau un Dree - avea puterea şi tăria de a străbate întregul traseu format de-a lungul razelor de creaţie până în lumea materială, astfel că avea capacitatea de a se manifesta corporal. După jertfa lui lisus Hristos, Cel rău nu a mai fost capabil să penetreze planurile cuantice pentru a pătrunde direct în lumea materială. După jertfa lui lisus Hristos, Cel rău (prin unul dintre reperezentanţii săi, care poate fi un Lorehh sau un Dree), nu se mai poate manifesta decât la nivelul lumii eterice, fiind aşadar invizibil percepţiei normale. Dacă omul respectiv - în cazul nostru, pietonul - dă frâu liber mâniei sale şi-1 loveşte pe semenul său, devine, la rândul său, Cel rău sau Cel întunecat. Dacă face de mai multe ori acelaşi gest şi, în consecinţă, emite în mod continuu energii pharismah negative, între om şi reprezentantul Celui întunecat se stabileşte o conexiune aurică. Prin această conexiune, Lorehh sau Dree, după caz, dobândeşte şi mai multă putere şi ajunge să-1 influenţeze pe om aşa cum doreşte, sfârşind prin a se cala pe structura sa corporală, prin posedare. Dacă, însă, omul din cazul nostru se calmează brusc, atunci emite o energie pharismah luminoasă. Această energie pharismah luminoasă salvează totul: atât pe om, cât şi pe Cel întunecat. în cazul omului, lucrurile sunt simple: dintr-un pieton aflat la discreţia forţelor oarbe ale destinului, devine un pieton protejat, care îşi poate permite luxul de a se gândi la ale sale în timp ce traversează strada: nimic nou la periferie. în cazul fiinţei întunecate, lucrurile sunt ceva mai complexe. în fracţiunea de secundă în care omul conştienizează că trebuie să-şi ierte aproapele, Cel întunecat, care deja era în sintonie energetică cu acesta, înţelege acelaşi lucru. în acea secundă crucială, Cel întunecat se racordează din trecutul său la prezentul omului (încă nu se poate racorda la prezentul continuu al lui Dumnezeu), şi îşi aminteşte cine este, ce a devenit şi ce a fost. Tot în acel moment, Cel întunecat îşi aminteşte tot răul făcut oamenilor de-a lungul timpului şi îl copleşeşte un sentiment acut de ruşine. Acest sentiment îl determină să părăsească unitatea sa de timp îngheţată (care corespunde, în iumea materială, lovirii aproapelui) pentru a se conecta prezentului oamenilor. Conectându-se la prezentul oamenilor. Cel întunecat se luminează. Luminându-se, cu Cel întunecat se produce un adevărat miracol: din întunecaţi, ochii săi devin luminoşi, la fel ca ai oricărui Fiu al Luminii. Cel întunecat devine astfel Cel luminos. Totuşi, imediat după ce devine luminos, Cel ce fusese întunecat îşi pierde trupul de formă umanoidă. într-un fel, se poate spune că are o tensiune remanentă atât de mare, încât explodează. Particulele energetice ale fiinţei sale se răspândesc în tot cosmosul, precum un gaz oarecare se răspândeşte în aer. Aceasta este doar prima parte a procesului de vindecare. Fiinţa Lorehh sau Dree care, anterior, a fost întunecată, continuă să existe sub forma acestor particule spirituale, 
rătăcind în cosmos. în cele din urmă, particulele spirituale vor fi iarăşi atrase de oameni, dar acest eveniment se produce abia în a doua parte a procesului de vindecare. A doua parte a procesului de vindecare presupune chiar starea propriu-zisă de Ashpan, de prizonier. Particulele spirituale risipite prin cosmos ale fiinţei respective sunt atrase de aura oamenilor întrupaţi şi "încarcerate". Prin actele lor, oamenii întrupaţi atrag aceste particule spirituale, care se lipesc de structura lor aurică, datorită fenomenului de sintonie. Ceea ce este asemănător se atrage. Lipindu-se de structura aurică a oamenilor, fiinţele devenite Ashpan învaţă lecţia iertării şi a comuniunii cu Dumnezeu. Abia când învaţă lecţia iertării, fiinţele Ashpan se eliberează. Din acel moment, încetează starea de Ashpan. Astfel, Cei rătăciţi se întorc în sfârşit acasă, în prezentul continuu, la Dumnezeu, redevenind Fiii săi luminoşi. Tot acest proces a devenit posibil doar în urma jerfei lui Iisus Hristos. Este extrem de important de remarcat faptul că nu numai acel reprezentat Lorehh sau Dree se luminează, ci şi toţi cei din propria sa ierarhie, reţea, "familie" sau "naţiune". Are loc un proces de luminare în lanţ, datorită faptului că, la rândul ei, o fiinţă Lorehh sau Dree este în conexiune aurică cu toţi membrii reţelei (ierarhiei) din care face parte: sunt unul în toţi şi toţi sunt în unul - sunt în comuniune perfectă unul cu altul (comuniunea implică în primul rând comunicarea instantanee). O astfel de reţea este formată din cel puţin 200 de individualităţi şi poate număra uneori multe zeci de mii (mii de mii de zeci de mii). Şefui unei reţele este in subalternii săi, aşa cum subalternii săi sunt în el. Şeful ştie, secundă de secundă, ce face, ce gândeşte şi ce simte fiecare dintre cei, să spunem, 200 de subordonaţi ai săi. în consecinţă, dacă se luminează un singur Lorehh sau Dree - chiar şi cel mai mic din reţea sau din ierahie; şi, adesea, chiar aşa se petrec evenimentele -, se luminează toţi. Procesul este instantaneu. Astfel, cel puţin din acest punct de vedere, celebrul exemplu din basmul Croitoraşul cel viteaz, unde este prezentat un umil croitoraş care a ucis nu mai puţin de ... şapte muşte dintr-o singură lovitură, poate fi un model demn de urmat pentru cât mai mulţi oameni. Printr-un singur act ce implică emiterea unei energii pharismah luminoase, un om poate elibera nu numai şapte entităţi întunecate (... muşte), ci mult mai multe. De fapt, se ştie faptul că basmele introduc cititorii într-un univers aparte, ce pare adesea straniu sau atipic, în care anumite fapte de natură spirituală sunt prezentate ca desfăşurându-se la nivelul existenţei cotidiene. La urma urmei, ce mare act de eroism constă în uciderea a şapte muşte dintr-o singură lovitură, astfel ca un oraş întreg să-1 desemneze pe bietul croitoraş prin calificativul "viteaz" ?! (croitoraşul din poveste a scris pe hainele sale "şapte dintr-o lovitură", dar nu a specificat despre ce este vorba ...)