duminică, 18 iunie 2017

"Chiriasii"


Omul este ca un magnet, care atrage din cosmos acele particule spirituale cu care este în sintonie. Particulele spirituale care se alipesc corpurilor aurice exterioare sunt părţi din corpurile risipite prin cosmos ale fiinţelor rebele Ashpan - care se află în al patrulea stadiu al metamorfozei.     Între om şi fiinţele rebele Ashpan se naşte astfel o relaţie energetică profundă de tip feedbeak - conexiune cu dublu sens: dinspre om spre aceste fiinţe şi dinspre Ashpan spre om.După cum s-a remarcat, spiritele fiinţelor respective se află dincolo de planurile cuantice, undeva la limita dintre macrocosmos şi microcosmos. De acolo, prin intermediul corpurilor lor spirituale lipsite de formă, care se manifestă la nivelul celui de-al cincilea plan cuantic, fiinţele Ashpan evoluează simultan cu omul. Astfel, se realizează o profundă simbioză între oameni şi Îngerii căzuţi care se află în al patrulea stadiu al metamorfozei - Ashpan. Privit din această perspectivă, omul este "mai mulţi"; personalităţile multiple, "eurile secundare" despre care vorbeşte psihologia modernă, care se manifestă în anumite momente ale existenţei prin mânie, furie, disperare, angoasă etc sunt focarele personalităţilor fiinţelor Ashpan. Omul este aşadar un sistem amplu, format din mai multe subsisteme. Fiecare dintre aceste subsisteme are personalitatea lui, voinţa lui, capacitatea lui definitorie de a se manifesta în prim plan, într-o secvenţă a vieţii sau în alta. Fiecare dintre aceste subsisteme doreşte să fie şeful, iar parabola aceea hindusă despre servitorii care-şi fac de cap atunci când stăpânul palatului nu este acasă ilustrează cât se poate de clar procesul ce are loc la nivelul auric.În  cazul omului, servitorii sunt fiinţele Ashpan, care se lipesc de corpurile aurice derivate prin sintonie şi stau pe capul lui toată viaţa. Abia la moartea omului, servitorii îşi iau boceluţa cu lucruşoarele dobândite şi pleacă pe alte meleaguri...
Uneori, în anumite momente, omul nu se recunoaşte pe sine: este nesuferit, nervos, simte o ură nestăpânită, manifestă o sexualitate debordantă, are porniri meschine sau masochiste. Alteori, dimpotrivă, omul este bun, iubitor, fericit, voios sau "deştept". Iar stările se succed cu mare repeziciune şi omul nici nu are timp să remarce că s-au modificat parametrii funcţionali şi nu ştie ce l-a apucat. "Nu te pune cu mine, că te pui cu dracu", spune unul, în timp ce altul se aseamănă cu "diavolul" şi, pe deasupra, se comportă ca atare. Şi nici nu bănuiesc ce dreptate au, căci, în definitiv, Ashpan au o pondere însemnată în structura umană. Nivelul evolutiv, conştiinţa şi gradul de maturitate sunt elementele principale care împing omul să se lase influenţat de fiinţele Ashpan şi să se comporte ca atare. În decursul vieţii, un om are "în chirie" între 300 şi 600 de fiinţe Ashpan. Cu alte cuvinte, de corpurile aurice derivate ale unui om se lipesc particulele energetice ale corpurilor lipsite de formă a aproximativ 600 de fiinţe Ashpan. Într-o viaţă, un om poate conştientiza atributele a cel mult 100 de fiinţe Ashpan. Când omul reuşeşte să conştientizeze un defect sau un viciu, eliberează un Ashpan, care dispare subit din aură. În acel moment, omul s-a eliberat de un un prost obicei sau de un viciu. Totodată, omul are aura mai curată. La fel ca şi amprentele umane, Ashpan au, fiecare, caracteristici specifice, care se manifestă ca luminozitate, culoare, miros şi sunet. Fiecărui sentiment îi corespunde o categorie de Ashpan şi, implicit, o anumită culoare, un anumit sunet, un anumit miros. Ashpan nu-şi modifică caracteristicile pe toată durata existenţei încarnate a omului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.