Cronica akasha în lumea eterică
Despre trecutul Terrei aurica şi, implicit, despre trecutul rasei umane în lumea materială se pot spune foarte multe lucruri. Cele mai multe dintre informaţiile cu privire la trecutul Terrei aurica au fost aflate de la spiritele naturii, mereu dornice de a 137
comunica cu oamenii, pe care-i consideră fraţi, sau de la Entiltiţile angelice care au binevoit să comunice aceste evenimente. Eugen spune că, în lumea eterică se poate obţine şi un alt tip de informaţii, informaţii care au o valoare documentară extrem de preţioasă. Aceste informaţii provin de la responsabilul cosmic Oza, o entitate umană foarte veche, care, uneori, are bunăvoinţa de a arăta în Camera cu Draperii imagini ale trecutului. Camera cu draperii - denumirea aparţine spiritelor naturii - este un fel de spaţiu dreptunghiular, nu mai mare decât o cameră din lumea noastră, în care, orice om care vizitează Lumea eterică, poate viziona, ca pe un ecran cinematografic, imagini ale trecutului. Există însă o mare diferenţă între vizionarea unui film la un cinematograf modern şi vizionarea unor imagini ale trecutului în Camera cu draperii. În momentul în care se trag "draperiile", clarvăzătorul se trezeşte într-un spaţiu în care nu există absolut nimic, nici măcar podeaua, în afara faptului că are mereu senzaţia că stă pur şi simplu în aer, în stare totală de imponderabilitate şi că poate pica la cea mai mică mişcare, observatorul este azvârlit chiar în lumea pe care o vede proiectată în jurul său. El are senzaţia că este propulsat într-o imagine holografică, unde simte, aude, miroase şi vede absolut tot ce se întâmpla. Observatorul are senzaţia că evenimentele se desfăşoară chiar în acele momente în faţa lui, simte toate mirosurile, aude toate sunetele, chiar şi cele mai slabe, şi vede totul dintr-o perspectivă foarte apropiată de locul în care se desfăşoară evenimentele. În decursul derulării "filmului", perspectiva se poate modifica de mai multe ori, fără ca observatorul să poată controla în vreun fel ceea ce se vede. Aceste imagini ale trecutului sunt denumite astăzi prin termenul sanscrit akasha sau cronica akasha. Pentru vechea filozofie hindusă, akasha estre memoria reziduală cosmică. Dar, dincolo de toate, pentru a putea viziona un astfel de "film", care prezintă memoria Terrei aurica, clarvăzătorul trebuie să plătească un Preţ. De regulă, nici un om încarnat nu poate plăti Preţul cerut de Oza, dar nici nu poate afla care este Preţul care trebuie plătit. De regulă, Preţurile sunt plătite de alte enlităţi din Lumea eterică. Uneori, există entităţi ale lumii eterice care au interesul ca omul aflat în vizită să vadă anumite evenimente. Acesta este cazul entităţii luciferice Lillith, care se prezintă sub numele de Lili. La un anumit moment dat al periplului prin Lumea eterică, Lillith a plătit Preţul pentru ca Eugen să poată viziona anumite evenimente ale trecutului. Întrucât nu-i posibil să prezentăm în această lucrare trecutul complet al Terrei aurica, ne vom rezuma la câteva fragniente mai semnificative. Aceste fragmente se derulează destul de repede pe ecranul Camerei cu draperii, iar Eugen a reţinut ceea ce a putut.
Despre trecutul Terrei aurica şi, implicit, despre trecutul rasei umane în lumea materială se pot spune foarte multe lucruri. Cele mai multe dintre informaţiile cu privire la trecutul Terrei aurica au fost aflate de la spiritele naturii, mereu dornice de a 137
comunica cu oamenii, pe care-i consideră fraţi, sau de la Entiltiţile angelice care au binevoit să comunice aceste evenimente. Eugen spune că, în lumea eterică se poate obţine şi un alt tip de informaţii, informaţii care au o valoare documentară extrem de preţioasă. Aceste informaţii provin de la responsabilul cosmic Oza, o entitate umană foarte veche, care, uneori, are bunăvoinţa de a arăta în Camera cu Draperii imagini ale trecutului. Camera cu draperii - denumirea aparţine spiritelor naturii - este un fel de spaţiu dreptunghiular, nu mai mare decât o cameră din lumea noastră, în care, orice om care vizitează Lumea eterică, poate viziona, ca pe un ecran cinematografic, imagini ale trecutului. Există însă o mare diferenţă între vizionarea unui film la un cinematograf modern şi vizionarea unor imagini ale trecutului în Camera cu draperii. În momentul în care se trag "draperiile", clarvăzătorul se trezeşte într-un spaţiu în care nu există absolut nimic, nici măcar podeaua, în afara faptului că are mereu senzaţia că stă pur şi simplu în aer, în stare totală de imponderabilitate şi că poate pica la cea mai mică mişcare, observatorul este azvârlit chiar în lumea pe care o vede proiectată în jurul său. El are senzaţia că este propulsat într-o imagine holografică, unde simte, aude, miroase şi vede absolut tot ce se întâmpla. Observatorul are senzaţia că evenimentele se desfăşoară chiar în acele momente în faţa lui, simte toate mirosurile, aude toate sunetele, chiar şi cele mai slabe, şi vede totul dintr-o perspectivă foarte apropiată de locul în care se desfăşoară evenimentele. În decursul derulării "filmului", perspectiva se poate modifica de mai multe ori, fără ca observatorul să poată controla în vreun fel ceea ce se vede. Aceste imagini ale trecutului sunt denumite astăzi prin termenul sanscrit akasha sau cronica akasha. Pentru vechea filozofie hindusă, akasha estre memoria reziduală cosmică. Dar, dincolo de toate, pentru a putea viziona un astfel de "film", care prezintă memoria Terrei aurica, clarvăzătorul trebuie să plătească un Preţ. De regulă, nici un om încarnat nu poate plăti Preţul cerut de Oza, dar nici nu poate afla care este Preţul care trebuie plătit. De regulă, Preţurile sunt plătite de alte enlităţi din Lumea eterică. Uneori, există entităţi ale lumii eterice care au interesul ca omul aflat în vizită să vadă anumite evenimente. Acesta este cazul entităţii luciferice Lillith, care se prezintă sub numele de Lili. La un anumit moment dat al periplului prin Lumea eterică, Lillith a plătit Preţul pentru ca Eugen să poată viziona anumite evenimente ale trecutului. Întrucât nu-i posibil să prezentăm în această lucrare trecutul complet al Terrei aurica, ne vom rezuma la câteva fragniente mai semnificative. Aceste fragmente se derulează destul de repede pe ecranul Camerei cu draperii, iar Eugen a reţinut ceea ce a putut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.