Vederea, auzul, mirosul si simtul vechimii

Pentru a putea vedea aura umană în toată complexitatea ei, dar şi pentru a vedea Lumea eterică, Eugen trebuie să îşi activeze clarvederea eterică. Clarvederea eterică se activează datorită unor modificări la nivelul chakrelor, ceea ce permite schimbarea automată a registrului perceptiv. Activarea pe frecvenţa de undă a lumii eterice se face în stare de veghe, în orice poziţie corporală - aflat în picioare, aşezat pe scaun, culcat - şi nu necesită nici un fel de exerciţiu preliminar. Singurul lucru care trebuie realizat pentru a trece de la percepţia lumii materiale la percepţia lumii eterice şi a aurei umane este, în cazul lui Eugen, presarea cu degetul a unor anumite puncte de pe suprafaţa corpului. În clarvederea eterică nu se modifică starea de conştiinţă, precum se schimbă în meditaţii; sau în ceea ce unii denumesc samadhi. Clarvederea nu trebuie confundată nici cu extazul mistic, nici cu stările onirice speciale. Singura problemă ce se pune este aceea de a avea grijă să nu te loveşti de obiectele din jur, care se estompează treptat, până nu le mai bagi în seamă. Desigur, devine periculos atunci când eşti situat undeva la înălţime - pe munte, pe un bloc, pe balcon etc - sau în apropierea unei ape, pentru simplul motiv că se pot produce accidente neprevăzute. Nici postul sau interdicţiile alimentare nu au prea mare influenţă. Desigur, nu este indicat să mănânci mâncăruri grele înaintea unei activări, deoarece pot să apară stări de greaţă. O hrana echilibrată este binevenită. În momentul în care te concentrezi asupra detaliilor obiectelor materiale, revii progresiv la percepţia normală a lumii materiale. Activarea la stadiul clarvederii eterice şi revenirea din această stare se face în mai puţin de un minut. Clarvederea eterică poate persista cam 24 de ore după activare, dar de cele mai multe ori nu trebuie să depăşească mai mult de câteva ore, întrucât efectele colaterale pot declanşa traume serioase la nivelul aurei şi, mai ales, la nivelul trupului fizic. După o anumită perioadă apare senzaţia destul de neplăcută, chiar periculoasă, de dezintegrare fizică şi aurică, ca şi cum celulele trupului ar tinde să explodeze. Schimbarea registrului perceptiv aduce după sine activarea unor simţuri spirituale speciale: vederea eterică, auzul eteric, mirosul eteric şi simţul vechimii. Corpul eteric, în ansamblul său, se dinamizează spontan, între el şi mediu se formează nenumărate schimburi de energie şi informaţie, materializate printr-un fel de scurtcircuite strălucitoare. Corpul spiritual creşte în intensitate, strălucire şi volum, depăşind cu până la 15 centimetri corpul mental. Paralel, apar unele senzaţii şi sentimente noi, precum sentimentul nemuririi, absenţa sau suspendarea timpului (ieşirea în afara timpului fizic), puterea nelimitată. Clarvederea eterică aduce după sine nu numai observarea vizuală a aurei umane sau a unor stări de fapt sau evenimente dintr-un palier ortoexistenţial al cosmosului spiritual, ci şi o succesiune de informaţii parvenite prin mai multe canale perceptive distincte, dintre care doar unele au corespondenţă în organele de simţ ale trupului fizic. Activându-se, Eugen beneficiază de patru simţuri distincte: simţul vederii, deci al perceperii formelor şi, în special, a culorilor, percepţia auditivă, percepţia unor mirosuri, precum şi percepţia vechimii. Prin percepţia formelor şi culorilor - ceea ce în lumea noastră se percepe prin organele de simţ ale văzului - Eugen ia cunoştinţă despre structura aurei umane, precum şi despre entităţile sau evenimentele care se manifestă la nivelul lumii eterice. Astfel, pentru clarvăzător este evident faptul că fiecare strat auric nu este altceva decât o energie modulată informaţional, care este tradusă prin intermediul simţului văzului în senzaţia de culoare. Astfel, pentru cel ce percepe aura omului numai prin intermediul simţului vederii, totul este destul de confuz şi de neclar: nu ştie cu certitudine care este o structură aurică sau alta sau ce denota o culoare sau alta. Daca omul ar privi pur şi simplu o aură, fără să dispună şi de alte coordonate senzoriale, n-ar înţelege prea multe. Ar vedea un fel de film mut în care evenimentele se petrec destul de ilogic pentru o minte raţională.Dar, în afara simţului văzului, simţul auzului eteric are o importanţă hotărâtoare. Fiecare structură aurică, fiecare chakră, fiecare individ, fiecare element al naturii, natura în totalitatea ei, emit anumite sunete perceptibile pentru auzul eteric. Astfel, în momentul în care clarvăzătorul îşi concentrează privirea asupra unei structuri aurice - de exemplu asupra corpului eteric al unei persoane, asupra unei chakre, chiar asupra unui organ fizic - în afara formei şi a culorii, perceptibile prin intermediul văzului, se mai poate percepe un sunet anumit, un fel de bâzîit, care constituie zgomotul său de fond. Audiţia sunetului de fond emis de o anumită structură materială sau eterică întregeşte cunoaşterea. În afara văzului şi auzului de natură eterică mai există încă un simţ de natură eterică: mirosul. Fiecare element component al aurei are propriul său miros specific, distinct de toate celelalte mirosuri. Dar, mirosurile percepute în lumea eterică nu prea seamănă cu mirosurile din lumea fizică astfel încât, pentru a determina pe cineva să înţeleagă un anumit miros perceptibil prin clarvedere trebuie să faci apel la un miros cunoscut din lumea fizică, cu care pare să se asemene. Astfel, din acest punct de vedere, pot să apară comparaţiile cele mai stranii. De exemplu, prin analogie, se poate afirma că spiritul emite un miros de pâine coaptă, abia scoasa din cuptor sau că o altă structură aurică emite un miros asemănător cu cel al cartofilor prăjiţi. Desigur, o asemenea afirmaţie pare şocantă sau prostească, dar acesta este realitatea. Efortul necesar este acela de a descoperi mirosul din lumea fizică care seamănă cel mai bine cu mirosul eteric. 
În afara simţurilor enumerate anterior, văzul auzul şi mirosul, mai există un alt simţ foarte important, care nu are corespondentă în lumea fizică: simţul vechimii. Atunci când Eugen îşi centrează atenţia asupra unei structuri aurice sau chiar asupra aurei unui om, percepe un sentiment al vechimii. El ştie ce vechime aproximativă are un strat al aurei, când şi-a format omul o anumită componentă aurica, care este vechimea corpului astral sau chiar, care este vechimea aproximativă a unui om. Din acest punct de vedere, unii oameni par mai vechi decât alţii. Nu se poate însă aproxima în ani, secole, milenii sau milioane de ani, acest lucru este practic imposibil, dar se poate "mirosi" faptul că, de exemplu, spiritul este mai vechi decât corpul cauzal şi decât toate celelalte corpuri aurice. De asemenea, se poate aproxima vechimea corpului astral sau perioada aproximativă când a avut loc ultima încarnare a unui individ. De asemenea, se poate aproxima, în cazul unui eveniment petrecut în lumea fizică şi care şi-a lăsat amprenta în aură, cam în ce perioadă a vieţii unui om a avut loc. Toate aceste simţuri ajută foarte mult la determinarea cât mai corectă a structurii aurice umane, precum şi la precizarea aspectelor ce se înfăţişează unui clarvăzător în lumea eterică. Treptat, Eugen, a pus la punct un sistem de scanare aurică, prin care se poate face, cu destulă precizie, o diagnoză a sistemului auric uman. Specializandu-se asupra unor aspecte ce ţin mai ales de componenta sufletească şi de cea spirituală a fiinţei umane, Eugen poate fi definit mai degrabă un fel de doctor al sufletului decât unul specializat asupra aspectelor corpului fizic şi ale corpului eteric, aşa cum fac bioenergeticienii moderni. Nu este puţin lucru să vină cineva să-ţi spună pe ce nivel te situezi ca suflet şi care sunt principalele probleme sufleteşti cu care te confrunţi în această existenţă, probleme care, netratate la timp, se repercutează asupra corpului eteric şi asupra corpului fizic, producând îmbolnăvirea.    Prin scanarea şi interpretarea aurei, Eugen poate afla starea generală de sănătate a unei persoane, care sunt compatibilităţile de rezonanţă cu mediul sau cu ceilalţi oameni, nivelul de evoluţie individuală, detectabil din interpretarea culorilor fundamentale ale aurei. Aura mai poate releva stările momentane ale omului: daca îi este teamă, dacă se simte singur, dacă este tulburat, dacă minte sau spune adevărul, dacă se gândeşte la ceva bun sau la ceva rău, dacă are intenţii curate sau mai puţin curate. Dar, privind şi analizand oamenii din punct de vedere auric, văzând în mod nemijlocit prin parcuri sau pe străzi tinerii care-şi jură iubire veşnică, dar care nu emit decât energii care posedă culori şi mirosuri urâte, specifice minciunii amestecate cu impulsul sexual, sau văzând patroni care au pierdut şi ultima fărâmă de umanitate, gândindu-se numai cum să inşele sau să beneficieze necuvenit de pe urma muncii anagajaţilor pe care-i mint şi maipulează, sau politicieni care promit o viaţă mai bună, dar care emit culori aurice întunecate, dublate de mirosuri pestilenţiale, numai pentru a-şi satisface nevoia paranoică de putere, glorie şi bani, nu poţi decât să te întrebi dacă 
activarea clarvederii infraeterice şi, în special, cea a clarvederii eterice reprezintă o binecuvântare, un blestem sau un defect ce trebuie grabnic remediat. Paralel cu cercetarea aurei, Eugen a încercat să înţeleagă modul în care se reflectă în lumea eterică cele mai importante evenimente din viaţa omului: naşterea, botezul, căsătoria, moartea şi, mai ales, ce se întâmplă cu omul după trecerea prin poarta morţii. Despre toate aceste aspecte va fi vorba în cele ce urmează.