Dacă, de-a lungul vieţii, prin exercitarea liberului arbitru, oamenii perseverează în a nu se comporta în conformitate cu Firea lucrurilor, lucrurile iau o întorsătură total nefavorabilă. Prin comiterea repetată a unor acte comportamentale situate în afara Ordinii cosmice - Firea lucrurilor -, oamenii atrag, ca sisteme oscilante deschise, acele fiinţe care îl manifestă constant în cosmos: Fiii întunericului, Cei cu ochii negri. Făptuind răul, oamenii nu atrag doar particulele din corpurile spirituale risipite prin cosmos ale fiinţelor Ashpan, ci şi pe Cei cu ochii negri.
Dacă oamenii ar atrage doar particulele fiinţelor Ashpan, lucrurile n-ar fi prea grave. În mod firesc, între oameni şi Cei cu ochii negri există o incompatibilitate energetică. În consecinţă, Cei cu ochii negri nu pot acţiona direct asupra oamenilor. În starea existenţială în care se menţin, Cei cu ochii negri nu-i pot vedea pe oameni, nu-i pot auzi, nu le pot simţi mirosul. Aşadar, cu de la sine putere, Cei cu ochii negri nu-i pot contacta pe oameni. Celor cu ochii negri li se termină "aria de acoperire" când este vorba de oameni. În mod natural, nici oamenii n-ar putea să-i contacteze pe Cei cu ochii negri, care sunt altceva decât ei. Totuşi, oamenii au descoperit, deloc întâmplător, în banca de date a universului, adresa şi numărul de telefon al Celor cu ochii negri. Mijlocul prin care Cei cu ochii negri pot fi contactaţi de oameni în mod direct, ca şi cum ar fi sunaţi prin telefonul celular, este făptuirea răului. La început, oamenii care făptuiesc ceva rău, atrag doar particulele corpurilor lipsite de formă ale fiinţelor Aspan, încărcându-se auric negativ cu emisiile lor spirituale. Omul-magnet atrage, la început, pilitura de fier risipită în cosmos, dar imediat după aceea uită că este doar un magnet şi se comportă precum pilitura de fier. Treptat, se magnetizează şi pilitura de fier, astfel încât nimeni nu mai ştie unde se termină magnetul şi unde începe pilitura - ambele formează un corp comun.Mânia, din cazul dezbătut anterior, este doar un focar de personalitate care pune stăpânire pe un om. Omul nu este mânia, omul este doar mânios. El doar se identifică cu mânia. Dacă, de mai multe ori la rând, omul persistă în manifestarea mâniei, atunci mânia devine o a doua natură - de fapt, devine chiar prima natură a omului respectiv. Astfel, acel om ajunge să nu-şi mai poată struni puseurile de mânie.
Se mâniază din ce în ce mai des, până când nu se mai poate controla, iar atunci vede roşu în faţa ochilor şi nu mai ştie ce face. Roşul este, de fapt, culoarea aurică corespondentă mâniei, iar dacă un om ajunge să vadă roşu, înseamnă că întreaga lui aură exterioară are culoarea roşie închisă. Dacă, la început, s-a folosit doar de manifestarea verbală a mâniei, ulterior un om poate ajunge la folosirea forţei pentru a arăta cine este mai tare şi de partea cui este "dreptatea". Tocmai puseul de mânie este mijlocul prin care un om descoperă, în banca de date a universului, numărul de telefon al Celor cu ochii negri. Puseul de mânie înseamnă, de asemenea, formarea instantanee a "numărului de telefon" al Celor cu ochii negri şi stabilirea contactului. Dacă omul nu i-ar fi sunat, Cei cu ochii negri n-ar fi ştiut că acel om există, că are cont în banca de date a universului şi număr de telefon personal. Percepând emisia de energie negativă din momentul mâniei, Cei cu ochii negri devin dintr-o dată foarte atenţi şi localizează omul respectiv. Energia emisă de un om care se înfurie are aceeaşi frecvenţă cu energia trupului de formă umanoidă în care se manifestă Cei cu ochii negri în lumea eterică. Doar cu câteva secunde înainte de emisia unui sentiment negativ, omul nu exista pentru Cei cu ochii negri. Omul a fost localizat abia după ce a emis sentimentul negativ. În secunda următoare emiterii unui sentiment negativ, Cei cu ochii negri se prezintă în trupul lor de lumină, la nivelul lumii eterice, alături de omul respectiv. Evident, în cazul unui singur om se prezintă un singur reprezentat al Celor cu ochii negri: o fiinţă luciferică în trup de formă umanoidă, ai cărui ochi negri absorb energia precum găurile negre. Prin repetarea manifestării sentimentului negativ şi a erorii de comportament, legătura dintre omul în cauză şi reprezentantul Celor cu ochii negri se adânceşte. Acest fapt se petrece atât în cazul mâniei, cât şi în cazul celorlalte sentimente negative sau erori de comportament. Treptat, aura omului începe să semene cu cea a fiinţei cu ochii negri, care începe o influenţare din ce în ce mai accentuată, formându-se o rezonanţă specifică. Sunându-i pe Cei cu ochii negri, omul care are un puseu de mânie emite şi un semnal energetico-informaţional către semenii săi. Oamenii care se aseamănă se adună, iar cei care sunt în disonanţă se depărtează. Astfel, oamenii care au caracteristici energetice asemănătoare se adună laolaltă şi încearcă să facă ceea ce ştiu cel mai bine, adică să manifeste aceleaşi erori de comportament, sub diferite forme, "ajutaţi" de această dată, în mod subtil de fiinţele luciferice, Cei cu ochii negri. Reprezentantul Celor cu ochii negri "ajută" oamenii prin inducerea exterioară a unor scenarii existenţiale, numite în limbajul îngerilor Veghetori din lumea eterică "Jocuri ale Vieţii şi ale Morţii". În cadrul unor astfel de jocuri, reprezentaţii Celor cu ochii negri fac în aşa fel încâ să se întâlnească persoane compatibile auric, care să poată experimenta acelaşi tip de caracteristică negativă. Prin asocierile dintre oameni, rezultate în urma scenariilor existenţiale induse de reprezentanţii Celor cu ochii negri, dar bazate pe principiul sintoniei - cine se aseamănă se adună - se pot forma amiciţii dubioase, găşti de cartier, parteneriate în vederea realizării unor afaceri necurate etc, în care principala formă de manifestare constă în exacerbarea unor sentimente negative şi erori de comportament. Nu Cei cu ochii negri îi determină pe oameni să facă un lucru sau altul. Oamenii înşişi, prin exercitarea dreptului suveran, decid prin liberul arbitru ce să facă. Ar fi o naivitate să creadă cineva că Cei cu ochii negri ar fi răspunzători pentru ceea ce face un om prin exercitarea liberului arbitru. În lumea materială oamenii decid, oamenii acţionează. Nimeni nu se substituie lor - nici îngerii cei buni, nici îngerii cei răi.
La un moment dat, perseverând în făptuirea răului, unora dintre oameni începe să le placă ceea ce fac - să exercite mânia, ura, forţa brută, să se simtă "şmecheri" sau "puternici" în faţa celor fără apărare, să bată, să fure, să violeze etc. Când unui om îi place să facă rău altuia este o catastrofă - este cel mai periculos moment din existenţa sa. Când unei fiinţe umane începe să-i facă plăcere să facă rău semenilor săi, înseamnă că a decăzut din condiţia umană: nu mai este om. Este altceva. Iar când devine altceva, omul în cauză a ieşit din cosmosul oamenilor, pentru a intra în cosmosul altora. Când un om devine altceva, plăcându-i să facă rău - indiferent sub ce formă -, devine sclavul Celor cu ochii negri, care-l vor folosi ca pe un instrument nevrednic, pe care-l vor abandona mai târziu, atunci când serviciul său nu va mai fi considerat util. Cu timpul, un astfel de om va ajunge să fie posedat în mod direct de către fiinţele luciferice, iar actele sale vor fi din ce în ce mai crude. Şi, dacă reflectăm, începutul a fost declanşat prin manifestarea unei banale mânii - poate îndreptăţită din punct de vedere personal. La fel ca în cazul Fiilor Luminii, care fac oamenilor diverse ceremonii la nivelul lumii eterice, Fiii întunericului - Cei cu ochii negri - fac ceremonii oamenilor care le devin sclavi, în urma exacerbării unor sentimente negative, în urma repetării unor erori de comportament sau a comiterii unor unor acte reprobabile. Ceremoniile Fiilor întunericului sunt copii inversate ale ceremoniilor Fiilor Luminii. La aceste ceremonii participă contrapărţile întunecate ale Fiilor Luminii: Îngeri Veghetori, Maeştri de plan etc. Prima ceremonie care se face unui om care a devenit altceva este botezul luciferic. Botezul luciferic este copia inversată a botezului Fiilor Luminii. Botezul luciferic are loc în anumite momente ale vieţii unui om - mai ales în copilărie - de regulă, în situaţii dramatice, în care omul foloseşte forţa brută. Botezul luciferic este legat de activitatea a două chakre minore, care sunt pe aceeaşi linie cu chakra svadistan, în partea dreaptă, respectiv în partea stângă a trupului. De regulă, botezul luciferic se produce în cazul (considerat adesea banal) în care un copil se bate cu un alt copil, îl învinge şi produce vărsare de sânge - de exemplu, când un copil loveşte cu pumnul alt copil, iar acestuia îi curge sânge din nas. În momentul în care produce vărsare de sânge, celui în cauză i se produce o importantă modificare a structurii aurice: anumite petale ale minichakrei svadistan din partea stângă capătă o nuanţă neagră. Evident, acelaşi lucru se produce şi în cazul adulţilor. Un alt caz în care se produce acest tip de botez este acela în care un om ucide pentru prima oară un animal - chiar şi atunci când, din necesitate, taie o găină. În acel moment se produce activarea unor petale la minichakra svadistan din partea dreaptă.
În timpurile mai vechi, strămoşii noştri făceau anumite ritualuri înaintea vânătorii, înaintea uciderii unui animal sau înainte de a începe un război, tocmai pentru a preîntâmpina astfel de evenimente nedorite. În cazul unui viol se produce instantaneu activarea ambelor minichakre svadistan. Acelaşi lucru se întâmplă în momentul în care omul provoacă distrugerea unei păduri sau a unei porţiuni din natură, prin incendiere sau prin alte mijloace. Ori de câte ori un om făptuieşte ceva rău, se depărtează de Ordinea cosmică şi de Fiii Luminii - se depărtează de Dumnezeu. Totodată, intră sub influenţa Fiilor întunericului, devenind un sclav, care-şi oferă altora, pentru nimic, ceea ce are mai preţios - sufletul. Cel mai periculos fenomen este însă aderarea conştientă - prin ritualuri - la elementul luciferic. Acest fenomen se produce în cazul în care omul se dezice în mod conştient, cu bună ştiinţă, de Iisus Hristos. Prin aderarea conştientă la elementul luciferic, toate funcţiunile îndeplinite de Fiii Luminii cu privire la omul respectiv - Îngeri Veghetori, Îngeri Păzitori, spirite ale naturii - sunt preluate de contrapărţile lor luciferice. Din acel moment, omul în cauză va rămâne sub influenţa fiinţelor luciferice, devenind, în cele din urmă, posedat. La această categorie de oameni, cu timpul, chakra orgoliului va deveni punctul de interferenţă al fiinţelor luciferice. Dacă prin chakra iubirii, Dumnezeu Tatăl se uneşte cu Fiul Său, Iisus Hristos, prin chakra orgoliului omul se uneşte cu Lucifer. Sufletul acelui om este ca şi desprins de Dumnezeu Tatăl, fără a fi însă abandonat de Iisus Hristos. Nici în acest caz, Iisus Hristos nu-şi ia darurile înapoi, adică nu-şi întrerupe legătura cu chakra iubirii, din dreptul plexului cardiac. În lumea eterică se spune că, în momentul în care vor exista suficient de mulţi oameni cu chakra orgoliului activată, va fi posibilă apariţia în lumea terestră a mesagerului lui Lucifer sau chiar a lui Lucifer.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.