Asocierea cu ingerii cazuti

La baza manifestării omului în lumea materială se află liberul arbitru. Acţiunile omului sunt de două feluri: bune şi rele. În momentul în care omul făptuieşte binele, se alătură Fiilor Luminii şi primeşte de la cosmos ceea ce a oferit; este ocrotit, supravegheat şi încurajat de Fiii Luminii. În schimb, atunci când omul alege, prin liberul său arbitru, să făptuiască răul, se desprinde de ierarhia Fiilor Luminii şi se alătură Fiilor întunericului. Făptuind răul, omul se conectează energetic, prin sintonie, Fiilor întunericului. Această conexiune este de două feluri, întrucât Fiii întunericului pot fi împărţiţi în două categorii Prima categorie este formată din acei îngeri ai întunericului care şi-au pierdut forma umanoidă, iar corpul lor este risipit în tot universul. Numele lor este Ashpan - Cei reîntorşi. Aceste fiinţe şi-au pierdut corpul de formă umanoidă pe care-l aveau cândva. 
Ele încă au un corp, dar acesta nu mai are formă umanoidă. Corpul lor este risipit în cosmosul spiritual sub forma unor particule energetice. A doua categorie este formată din acei îngeri ai întunericului care încă îşi păstrează forma umanoidă, dar ai căror ochi nu mai văd adevărul. Ei sunt Cei cu ochii negri -dracii. Prima conexiune aurică a unui om se realizează cu fiinţele Ashpan. Făptuind răul pentru prima oară în viaţă - cel mai adesea, în copilărie - omul atrage, prin rezonanţă, fiinţele Ashpan corespunzătoare. Fiind atrase de actele comportamentale ale oamenilor, particulele corpurilor risipite prin cosmos ale fiinţelor Ashpan se lipesc instantaneu de structurile aurice exterioare ale omului: corpul emoţional, corpul astral sau corpul mental. Astfel, din acel moment, se poate vorbi despre o asociere aurică dintre oameni şi îngerii căzuţi - Ashpan. Din momentul făptuirii răului de către un om, pentru prima oară în viaţă, corpurile sale aurice exterioare se acoperă cu particulele energetice încărcate negativ, precum un magnet se acoperă cu pilitură de fier. Particulele respective nu sunt altceva decât atomi energetici ai corpurilor lipsite de formă, dar risipite în cosmos, ale fiinţelor Ashpan. Omul este ca un magnet, care atrage pilitura de fier risipită în cosmos. Astfel, pilitura de fier acoperă în întregime magnetul, care, treptat, îşi pierde caracteristicile iniţiale. Un magnet acoperit integral cu pilitură de fier nu mai este un magnet, iar capacitatea sa de atracţie este slabă. Tot astfel, structurile aurice exterioare ale omului sunt acoperite, în urma exercitării liberului arbitru, de particule negative ce provin de la fiinţele Ashpan. Acesta este motivul pentru care corpurile aurice exterioare - de exemplu, corpul emoţional sau corpul mental - dobândesc, în cazul unor stări emoţionale, afective şi mentale negative, anumite culori. Un corp emoţional care dobândeşte culoare roşie reflectă o mânie extremă. Mânia nu este a omului, dar omul se identifică cu ea. Omul spune: sunt mânios şi îmi vine să bat pe cineva. De fapt, omul este magnetul care atrage mânia din cosmos, iar în cosmos, mânia este manifestată chiar de fiinţele Ashpan. Pilitura de fier ce acoperă magnetul reprezintă emisiile energetice ale fiinţelor Ashpan.     Dobândind culoarea roşie, corpul emoţional al omului îşi pierde caracteristicile iniţiale, iar prin repetarea stării respective de-a lungul vieţii, omul în cauză se obişnuieşte într-atât cu manifestarea mâniei, încâ nici nu îşi mai aminteşte că, iniţial, sa comportat altcumva. Acelaşi fenomen auric se produce în cazul tuturor stărilor negative ale unui om, care se succed cu repeziciune de-a lungul vieţii. Fiecare stare pe care un om o manifestă prin exercitarea liberului arbitru, atrage o anumită categorie de fiinţe Ashpan care se lipesc prin sintonie de aura lui. Din punct de vedere auric, fiecărei stări negative îi corespunde o culoare specifică, care se manifestă la nivelul corpurilor aurice exterioare (emoţional, astral, mental etc), iar din punct de vedere psihic, fiecare stare formează un focar de personalitate. Fiecare focar de personalitate aparţine unei fiinţe Ashpan. Treptat, omul devine un conglomerat complex de focare de personalitate. Fiecare focar de personalitate acumulează, în timp, o încărcătură energetică remanentă, care este refulat în subconştient. Astfel, prin repetarea, în urma exercitării liberului arbitru, a unor stări negative, omul ajunge sub influenţa aproape deplină a fiinţelor Ashpan. De-a lungul vieţii, ceea ce este în interiorul omul se reflectă în exterior. Evenimentele vieţii nu sunt altceva decâ reflectarea a ceea ce omul este în interior. Omul este un sistem oscilant deschis care influenţează şi este influenţat de mediu. În momentul în care, prin exercitarea liberului său arbitru, un om alege să manifeste o caracteristică negativă - mânia, trufia, ura - emite o energie modulată informaţional şi atrage din cosmos, prin sintonie, după principiul diapazonului, ceea ce este compatibil cu el. Cosmosul, evident, reacţionează, iar efectul se manifestă atât la nivelul mediului material, cât şi a celui spiritual. Dacă la nivelul cosmosului spiritual, omul atrage fiinţele cu care este în rezonanţă după principiul diapazonului, la nivelul mediului material omul atrage semeni de-ai săi cu aceeaşi încărcătură emoţională şi evenimente compatibile. În fond, cine se aseamănă se adună. Iar ceea ce se adună, se numeşte karma. Astfel, de-a lungul vieţii, prin liberul său arbitru, omul îşi programează singur evenimentele prin care trece. Nu îngerii căzuţi îl conduc pe om la comiterea răului. Omul însuşi este cel care alege, prin exercitarea liberului său arbitru. În momentul în care, pentru prima oară în viaţă, un om înţelege că nu trebuie să dea curs unui sentiment negativ - de exemplu, înţelege că nu trebuie să dea curs mâniei - şi se abţine, realizează un mare pas înainte: se eliberează. Eliberându-se, acel om are un viciu, o meteahnă sau o eroare de comportament în minus. Simultan, aura sa devine mai curată. O parte din pilitura de fier se desprinde de magnet - se demagnetizează. Desprinzându-se pilitura de fier, dispare şi un focar de personalitate. Abia în acel moment, omul înţelege cine este el şi de ce s-a identificat mereu cu stările prin care a trecut - ca rezultat al formării focarelor de personalitate. În urma conştientizării unui defect, omul scapă de un sentiment negativ, de o culoare negativă ce se manifesta la nivelul corpului emoţional sau mental, de un focar de personalitate nefast, dar, mai ales, scapă de o fiinţă Ashpan. La rândul ei, fiinţa Ashpan se eliberează de om cu lecţia învăţată, urmându-şi traseul cosmic.     Acest proces se desfăşoară de-a lungul existenţei întrupate a tuturor oamenilor. Majoritatea stărilor negative - şi, prin urmare, a focarelor de personalitate - ale unui om s-au format, în stare incipientă, încă din primii ani de viaţă şi s-au coagulat treptat, prin repetare. În decursul vieţii, un om cu nivel evolutiv galben al corpului duh are aproximativ 600 de focare de personalitate, care nu sunt altceva decât emisiile unor fiinţe Ashpan. Toţi oamenii aleg, prin liberul arbitru, la începutul existenţei lor - în prima fază a copilăriei - să manifeste anumite sentimente, gânduri sau comportamente negative, de care nu mai pot scăpa o lungă perioadă de timp sau, uneori, toată viaţa. De aceea, au mereu senzaţia că întâlnesc doar o anumită categorie de oameni sau că au parte de acelaşi tip de evenimente nefericite şi că se învârtesc într-un cerc vicios, din care nu pot ieşi. Abia, după un răstimp destul de lung, poate la maturitate, poate la bătrâneţe - în care existenţa pare a fi pusă în paranteze şi în care simt că nimic nu merge aşa cum ar fi trebuit - oamenii scapă, în urma unui eveniment cel mai adesea banal, de acea eroare de comportament, eliberându-se. Din păcate, omul este format din multe focare de personalitate. Chiar dacă elimină unul dintre ele, rămân alte focare de personalitate, alte culori aurice negative, alte erori de comportament, alţi Ashpan de eliberat. Pentru a exemplifica acest proces, putem lua ca exemplu mânia. La fiecare om, focarul de personalitate specific mâniei s-a format încă din copilărie - poate în momentul în care colegul de joacă şi-a însuşit jucăria preferată, poate în momentul în care educatoarea l-a pedepsit în mod nedrept sau poate în momentul în care colega pe care o iubea pe ascuns, i-a refuzat plăcerea de mânca împreună o prăjitură. De-a lungul timpului, în urma unor evenimente similare, focarul de personalitate s-a amplificat, astfel că omul în cauză a acumulat o încărcătură energetică remanentă. Astfel, impulsul de a-şi lovi semenul, de a sparge un obiect, de a arunca cu o piatră, de a apăsa pe trăgaci etc a devenit din ce în ce mai puternic. Fireşte, într-o primă fază, omul are tendinţa de a se abţine, dar, după o perioadă, dă frâu mâniei sale şi nu o mai "controlează". Astfel, poate ajunge la acte comportamentale necugetate. S-ar putea spune că "s-a enervat din senin", că "a avut o zi proastă", că "nu şi-a mai controlat nervii" etc. De fapt, focarele de personalitate responsabile cu mânia - şi sunt destul de multe, în funcţie de "nuanţa" mâniei - s-au activat brusc, iar la nivelul aurei exterioare au apărut culorile întunecate. Omul s-a comportat potrivit impulsurilor sale, pe care nu le-a mai putut struni. În definitiv, oamenii "calmi" care nu se enervează, nu se mâniază şi nu folosesc forţa, sunt acei oameni care, de-a lungul vieţii, au reuşit să-şi conştientizeze lipsurile şi să elibereze fiinţele Ashpan, care formau focarele de personalitate. Diferenţa dintre un om liniştit, lipsit de astfel de impulsuri şi unul care nu-şi stăpâneşte "nervii" constă în conştientizarea repetată a unor erori de comportament.     Celui impulsiv, comportamentul omului liniştit i se pare "fără nerv", plat, previzibil, adesea stupid. Cel impulsiv spune despre omul liniştit că nu are "sânge în vene" sau că este "impotent" (ca reacţie). De fapt, aşa şi este, dar ceea ce oferă surplusul de energie celui impulsiv nu este "nervul" sau "sângele din vene", ci energia emisă de fiinţa Ashpan - care formează focarul de personalitate respectiv. Energia fiinţei Ashpan conferă omului potenţa de a se comporta într-un mod impetuos sau impulsiv. Omul liniştit este lipsit de această energie, astfel că nu are cum să se manifeste precum cel impulsiv. Acesta este, de fapt, factorul decisiv care diferenţiază oamenii, de-a lungul existenţei trupeşti. Unii oameni sunt liniştiţi, aplecaţi mai mult spre viaţa meditativă sau spre studiu, aplecaţi spre îndeplinirea cu stricteţe a imperativelor momentului şi spre satisfacerea necesităţilor zilnice, fără a folosi mijloace dure. Ceilalţi sunt mereu agitaţi, tentaţi mereu să folosească forţa, să dea frâu mâniei, sexualităţii exacerbate, orgoliului şi altor caracteristici negative, ca şi cum ar avea un surplus de energie, pe care nu ştiu cum să-l consume mai repede. Oamenii din ultima categorie nu reuşesc să consume niciodată surplusul de energie. Pofta vine mâncând, căci între acei oameni şi fiinţele Ashpan se naşte o conexiune de tip feedback: fiinţele Ashpan emit permanent energia lor inepuizabilă, iar focarele de personalitate se supradimensionează. Cu fiecare moment în care omul abuzează de comportamentul negativ, fiinţele Ashpan devin şi mai puternice, emiţând o nouă cantitate de energie. Astfel că omul intră într-un cerc vicios, care pare a nu se mai sfârşi niciodată. Cu adevărat grav este însă faptul că, de la un anumit moment, intră în joc a doua categorie de Fiii ai întunericului - Cei cu ochii negri.