Stravechea cale a zeilor

Datorita faptului ca paradigma evolutiei, Calea evolutiva standard, este prea lenta si necesita multe incarnari, inca din vremurile stravechi au fost puse la punct tehnici de initiere pentru accelerarea evolutiei. Potrivit traditiei, vechile tehnici de initiere au fost dezvaluite oamenilor de catre zei; din acest motiv, calea accelerata de evolutie spirituala a fost denumita Calea zeilor. Astazi nu se mai cunosc stravechile tehnici initiatice anterioare marii stergeri, dupa cum nu se mai cunosc cu prea multa exactitate nici cele utilizate pe scara larga in antichitatea cunoscuta de istoriografie. Putine mituri pastrate pana in ziua de astazi mai amintesc despre tehnicile initiatice folosite in antichitate, in Egipt, Sumer, Fenicia, Grecia, Dacia, China, India. Singurele tehnici initiatice care au strabatut timpurile pana  in ziua de astazi sunt tehnicile de tip yoga.Tehnicile yoga actuale reprezinta astfel ultima reminiscenta a stravechii Cai a zeilor, prin intermediul carora umanitatea straveche a incercat accelerarea evolutiei. Cea mai veche, dar si cea mai importanta scriere care trateaza in mod coerent tehnicile yoga este, fara nici o indoiala, vestitul tratat Yoga Sutra, scris inaintea erei crestine de un autor devenit celebru: Patanjali. Bazat, desigur, pe lucrari mult mai vechi care sintetizau experientele multor generatii de yoghini, Yoga Sutra este prima scriere care prezinta in mod ordonat principiile de baza ale tehnicilor yoga. Totusi, trebuie remarcat ca, practicile yoga, asa cum au fost sintetizate de catre Patanjali, sunt doar tehnici de evolutie spirituala, care nu au nimic in comun cu formele religioase care existau la acea data.  In Yoga Sutra, Patanjali a pus accentul doar asupra tehnicilor de baza prin care se poate atinge kaivalya, adica autonomia omului ca spirit (denumit Purusha). Patanjali a impartit aceste tehnici in opt anga sau trepte: yama si niyama, care reprezinta reguli morale si de conduita; asanas, pozitiile autonomiei si stabilitatii fizice; pranayama, tehnicile de respiratie; pratyahara, abstragerea simturilor de la obiectele lumii exerioare; dharana, concentrarea; dhyana, meditatia; samadhi, iluminarea. 
Toate aceste tehnici au rolul de a asigura autonomia, nemurirea si liberatea absoluta. Cel putin in prima faza a difuzarii lor in spatiul panindian, tehnicile yoga nu au fost legate de formele de cult. Abia ulterior, formele religioase aparute in spatiul panindian au imprumutat de la Patanjali si de la urmasii sai tehnici, metode si retete de evolutie spirituala. Brahmanismul, buddhismul, jainismul, vishnuismul, shivaismul, tantrismul, hinduismul etc au preluat, fiecare, ceea ce le-a interesat din yoga expusa de catre Patanjali, invaluindu-le intr-un abur devotional, in functie de interesele proprii.  Totusi, inainte de toate, yoga a ramas un set de tehnici si nu o religie, astfel incat trebuie facuta de la bun inceput o delimitare foarte stricta. Intr-un fel, yoga poate fi comparata cu o tehnica oarecare din viata de zi cu zi - de exemplu, cu tehnica producerii energiei atomo-nucleare. Omul foloseste aceeasi tehnica, metoda sau procedeu tehnologic atunci cand produce energie electrica necesara alimentarii unui oras, dar si atunci cand produce o arma de distrugere in masa. Astfel, tehnica propriu-zisa nu poate fi confundata cu aplicarea ei particulara intr-un domeniu sau in altul sau cu continutul ideologic care i se da la un moment dat.     
Dupa cum a putut remarca Eugen prin intermediul clarvederii, practicarea formelor de yoga - de exemplu hatha, laya, mantra sau raja yoga - produce la nivel aurei efecte semnificative: linia divina devine extrem de luminoasa, iar corpul eteric exterior devine ca un vulcan ce emite culori, lumini, sunete si mirosuri extrem de intense. Totusi, ca o constanta, tehnicile yoga folosite astazi nu influenteaza decat corpul eteric exterior, nu si corpul eteric interior sau corpul sufletului. Cu atat mai putin corpul duh. In urma practicarii tehnicilor yoga, corpul mental inferior creste in volum si in intensitate, iar corpul astral scade proportional. Totodata, tensiunea si intensitatea corpului eteric exterior devin extrem de mari, iar din chakra muladhara pornesc jerbe de energii multicolore ce urca prin canalul Sushumna. La randul lor, chakrele devin stralucitoare. Jerbele de lumini, care pornesc din muladhara, ies in final prin chakra sahasrara ca printr-o fantana arteziana ce imprastie apa pe mai multi metri in jur. Totusi, acele jerbe de lumini multicolore nu sunt ceea ce se intelege astazi prin Kundalini. Energia Kundalini este incolora, in timp ce jerbele de lumini despre care este vorba aici sunt multicolore. Daca am folosi limbajul specific oriental, am putea spune ca, prin practicile de tip yoga, omul reuseste sa imprime in structura aurei proprii o rezonanta de tip sattva. 
Se stie ca, potrivit conceptiei orientale, exista trei mari calitati numite gunas: tamas-inertia, rajas-activitatea si sattva-lumina. Cele trei gunas se afla in proportii inegale la toti oamenii. Prin situarea pe o anumita treapta a scarii evolutive, oamenii determina precumpanirea uneia dintre cele trei gunas. Tamas este starea oamenilor care poseda un corp duh de culoare rosie si, pana la o anumita limita, portocalie. Rajas este starea corespunzatoare oamenilor care poseda corpul duh de culoare galbena si, pana la o anumita limita, aurie. Sattva corespunde oamenilor care poseda corpuri duh elevate, auriu-deschis sau albastru. Totusi, prin intermediul tehnicilor yoga actuale nu se poate accede decat la un tip de cunoastere realizata prin inductie spirituala. Prin cresterea nivelului vibratoriu al aurei proprii, practicantul se conecteaza energetic unor fiinte spirituale necorporale, ceea ce inseamna ca este vorba despre o cunoastere reflectata, indusa spiritual. Cunoasterea realizata prin intermediul tehnicilor yoga poate fi dobandita de catre practicanti prin intermediul unor semne, suporturi si simboluri: pozitii corporale - asanas si mudras, exercitii respiratorii - pranayama; vizualizarea unor imagini - yantre sau mandale; rostirea unor sunete modulate informational - mantre. Toate aceste semne, suporturi si simboluri sunt utilizate de mii de ani; ele au fost utilizate in timpurile stravechi, dupa cum sunt utilizate si astazi de catre practicantii tehnicilor yoga. 
Prin intermediul tuturor acestor semne, suporturi si simboluri, practicantii  yoga intra in   rezonanta  energetico-informationala cu structurile cosmice si cu elementele subtile, denumite tattvasuri in scrierile sanskrite, precum si cu fiintele cosmice care le patroneaza: vechii zei. In acest context, folosirea sunetelor modulate informational precum mantrele (de exemplu, Aum) ori a imaginilor vizuale, precum yantrele (de exemplu, Shri Yantra), care constituie diagrame mistice, nu reprezinta altceva decat metode operationale prin care un om poate intra in rezonanta - ceea ce denumim inductie spirituala - cu elementul cosmic corespondent, tattvasul, dar si cu entitatea cosmica, zeul care-l guverneaza.  Pe baza cunoasterii experimentale a acestui fapt, inca din antichitate a fost creat un sistem de corespondente intre chakre, silabe mistice sau sunete modulate informational, culori, fiinte cosmice necorporale (zei), elemente subtile (tattvasuri) si paliere cosmice.     
Sa dam un exemplu concret: potrivit traditiei, chakra muladhara are culoarea rosie, are sunetul "OOO", corespunde silabei mistice "lam" si zeului Brahma din panteonul hindus. La randul ei, chakra svadistan corespunde culorii portocaliu, silabei "vam" si zeului Vishnu. Chakra manipura corespunde culorii galben, sunetului "ram", zeului Rudra sau Agni. Chakra anahata corespunde culorii verde, sunetului "yam" si zeitatilor hinduse Isa sau Kakini. Chakra vishuddi corespunde culorii albastre, sunetului "ham" si zeului Sadasiva. Chakra ajna corespunde culorii indigo, sunetului "om-aum" si  corespunde zeului Paramashiva - cel mai inalt aspect al lui Shiva. Sahasrara corespunde culorii violet, sunetul sau fiind neaplicabil in lumea materiala. 
Pe baza acestui sistem de corespondente, prin repetarea unui sunet modulat informational - mantra - practicantul intra in rezonanta cu un element subtil si cu un zeu, iar rezultatul este activarea unei chakre. De exemplu, prin repetarea sunetului ram, practicantul intra in rezonanta cu elementul subtil foc si cu zeul Rudra, iar rezultatul rostirii sale timp indelungat duce la activarea chakrei manipura. Dar ce este, de fapt, acest sunet modulat informational - mantra - despre care se spune ca activeaza chakra manipura ? Prin clarvedere - de fapt, prin clarauz - Eugen a remarcat faptul ca sunetul ram (sau un sunet asemanator ca modulatie energetico-informationala) este chiar sunetul de fond al chakrei manipura; in consecinta, repetarea omonimului ei sonor provoaca, dupa principiul diapazonului, activarea chakrei. Intr-un fel, chakra manipura este "pacalita" si determinata sa se activeze prin rostirea sunetului ei de fond.  Activandu-se, chakra manipura dobandeste o vibratie specifica, care conecteaza practicantul cu toate celelalte elemente ale sistemului: cu elementele subtile sau fizice, cu tattvasurile, cu fiintele necorporale corespondente - zeii. In acest mod, practicantul dobandeste o cunoastere realizata prin inductie spirituala. Prin urmare, exista un mare pericol pentru orice practicant care incearca sa dobandeasca acest tip de cunoastere prin intermediul tehnicilor yoga. Acest pericol survine in cazul in care practicantul nu este pregatit - din punct de vedere evolutiv - pentru activarea chakrelor. In urma cercetarii structurii aurice umane prin clarvedere, Eugen a constatat ceva ce trebuie sa puna in mod serios pe ganduri orice practicant al tehnicilor yoga: ca exista o diferenta fundamentala intre functionarea unei chakre si activarea ei.     
O chakra - in exemplul discutat, chakra manipura - intra in functiune doar in decursul existentelor succesive, prin acumularea unor experiente de viata. Corpul duh de culoare galbena - specific oamenilor din clasa a treia evolutiva - corespunde doar intrarii in functiune a chakrei manipura. In schimb, activarea chakrei manipura inseamna altceva. Sunetul ram provoaca, intr-adevar, activarea chakrei manipura, dar oare ce se intampla atunci cand omul nu are deja aceasta chakra in functiune, fiind situat pe un nivel inferior culorii galbene a corpului duh?!. Raspunsul nu este prea complicat: repetarea sunetului ram provoaca, intr-adevar, activarea  artificiala  a chakrei manipura; omul, ca nivel evolutiv, nu este pregatit pentru asa ceva si, drept urmare, isi perturba grav intregul sistem auric. Acelasi lucru se poate spune despre toate chakrele si despre toate structurile aurice. Concluzia ce rezulta din aceasta constatare se impune de la sine si este la indemana oricui: prin folosirea semnelor, simbolurilor si suporturilor specifice tehnicilor yoga aflate in uz de mii de ani, omul "pacaleste" structura energetico-informationala proprie, determina trezirea unor potentialitati latente inainte de vreme si, implicit, se asociaza energetic prin inductie fiintelor cosmice - zeii - fara a fi intotdeauna pregatit evolutiv pentru o asemenea aventura spirituala. In final se pacaleste pe el insusi, cu consecinte nefaste. Dupa cum afirma fiintele din lumea eterica, astfel de evenimente se petreceau frecvent acum cateva mii de ani, cand structura aurica era diferita de cea actuala si era relativ pretabila la astfel de aventuri spirituale. In vremurile trecute, urmand vechea Cale a zeilor, prin tehnici asemanatoare pana la un punct tehnicilor yoga actuale, in doar cateva existente, multi oameni au reusit sa dobandeasca puteri mari - siddhisuri. Initial, oamenii din acele vremuri nu au inteles marele pericol ce batea la usa, deoarece accelerarea procesului evolutiv si dobandirea siddhisurilor inainte de vreme au dus, in cele din urma, la cresterea mandriei si a egoismului. Rezultatul dobandirii capacitatilor si puterilor inainte de obtinerea maturitatii necesare, ca efect al activarii chakrelor, a pus in pericol chiar existenta planetei. 
Marea stergere, care inca staruie ca o imensa pata intunecata in memoria colectiva a umanitatii, reprezinta un exemplu concludent. Acesta este, de fapt, si motivul pentru care invataturile yoga de astazi pun un accent deosebit pe respectarea unor reguli morale - yama si niyama - avertizand asupra faptului ca tehnicile urmatoare: asanas, pranayama, pratyahara, dharana, dhyana, etc, dezvolta in egala masura calitatile pozitive, cat si pe cele negative. Devine astfel imperios necesar ca oamenii sa adopte un anumit mod de viata, in conformitate cu preceptele morale si comportamentale cuprinse in yama si niyama si abia dupa aceea sa incerce sa-si activeze chakrele. La toate acestea s-a mai adaugat inca ceva, iar acest ceva merita reamintit: prin folosirea unor tehnici initiatice care presupun suporturi, semne sau simboluri specifice stravechii Caii a zeilor, omul intra in disonanta cu cosmosul si cu modul in care este structurata aura in ziua de astazi. Dupa evenimentele de acum 2000 de ani - Intruparea, Crucificarea, Moartea, Invierea si Inaltarea la cer a lui Iisus Hristos - s-a modificat atat structura energetico-informationala a cosmosului, cat si structura energetico-informationala a omului. Datorita modificarilor produse la nivelul macrocosmosului si la nivelul microcosmosului, cunoasterea realizata prin intermediul tehnicilor yoga nu mai este viabila, intrucat foloseste suporturi si semne - adica imagini mentale, sonore sau vizuale: mantre, yantre, asane sau mudre - care nu mai au corespondent  în macrocosmosul actual. De 2000 de ani, nu mai este posibila cucerirea unor siddhisuri si trezirea voluntara a lui Kundalini si, implicit, nici activarea chakrelor inainte de vreme. Exista si vor exista, desigur, exceptii: cei care au atins, inaintea erei crestine, un asemenea nivel evolutiv, incat nu mai pot da inapoi; ei pot continua ceea ce au inceput. Majoritatea dintre acestia, care poseda astazi un corp duh de o culoare superioara culorii aurii, fac parte din rasele asiatice. Ei pot inca sa-si urmeze destinul si sa atinga anumite stari spirituale inalte prin trezirea lui Kundalini, dar aceasta nu mai este o regula generala si, oricum, oamenii de acest tip sunt putini.     
Dar, de departe, cel mai important lucru care poate fi spus cu privire la acest subiect este ca nu mai exista vechii zei - zeii mentionati in scrierile indiene stravechi. In al doilea rand, nu toti vechii zei au fost cu adevarat zei. In trecut, au existat o multime de zei falsi - fiinte luciferice care s-au substituit vechilor zei, dupa ce acestia au disparut. Rolul vechilor zei s-a incheiat cu mult timp in urma, iar incercarile disperate de a-i "resuscita" energetico-informational si spiritual printr-o inductie de tip feedbeak - conexiune inversa - poate duce la blocaje majore ale structurii aurice ale practicantilor. Nu mai exista vechii zei sau, mai corect spus, vechii zei nu mai sunt aici. Intr-un fel, vechii zei nu mai sunt vii. Exista numai anumite imagini ale lor, imagini care, cercetate atent prin clarvedere, apar oarecum statice ca niste fotografii sau, mai degraba, ca niste holograme. Ele pot pacali pe unii practicanti sau clarvazatori care "discuta" cu ei si le pot observa, dar nu sunt vii, fiind doar imagini remanente, reziduale, a ceea ce au fost candva. Astfel de imagini holografice, reziduale, apar si in cazul unor oameni care parasesc lumea astrala pentru a se muta pe un plan cosmic superior. In urma lor raman doar imaginile a ceea ce au fost candva. In conditiile in care astfel de imagini continua sa fie alimentate cu energie modulata informational, provenita de la credinciosi printr-o inductie spirituala de tip feedbeak - conexiune in ambele sensuri - atunci ele se manifesta ca si cum ar fi vii, desi sunt doar imagini holografice.  In cosmosul spiritual, in lumea astrala sau in lumea eterica, au loc multe fenomene stranii, iar acesta este unul dintre ele. Pot exista imagini holografice ale unor fiinte diriguitoare cosmice - sau ale unor fiinte umane - dar acestea nu sunt vii, ci sunt simple imagini. Un clarvazator isi poate da seama de acest fapt doar cand a acumulat suficienta experienta. Aceste imagini holografice sunt alimentate mereu prin concentrarea asupra lor, prin repetarea numelor lor - japa - prin practici magice sau ceremoniale. Prin astfel de practici de invocare - repetarea unui nume al unui zeu este in fond o practica magica, ce tine de magia ceremoniala - se poate intampla ceva cu mult mai grav: cum vechii zei, incheindu-si misiunea, s-au mutat in afara Terrei aurica capatand alte atributii - caci exista o evolutie spirituala si in cazul fiintelor angelice - ei sunt rechemati inapoi de catre practicantii ce ii invoca, prin repetarea numelui. Dar, in loc sa vina vechii zei, care oricum nu mai pot reveni, vin altii...     
Mai mult decat atat, unele nume de zei n-au facut parte niciodata din categoria adevaratilor zei. Ei au fost, inca de la inceput, zei falsi: spirite ale naturii rebele, entitati umane tehnologizate, semizei rezultati din impreunarea unor Ingeri cu fiicele oamenilor etc. Dupa plecarea vechilor zei, ei s-au substituit intr-un mod fraudulos celor adevarati si subzista energetic prin intermediul celor care-i invoca. Trebuie remarcat si un alt fapt, la care, dupa cate se pare, multi practicanti ai tehnicilor yoga nu s-au gandit inca. Este evident ca toti oamenii care care traiesc in arealul crestin, nu s-au nascut la intamplare aici si acum. La putin timp dupa momentul nasterii, independent de dorinta sau de vointa lor, oamenii care traiesc actualmente in spatiul crestin au fost botezati in rit crestin, ceea ce inseamna ca, inca de la nastere, sau incarcat auric intr-un anumit mod. Inca din pruncie, oamenii nascuti in arealul crestin isi desfasoara viata sub un anumit imprinting energetico-informational. Astfel, prin botez si prin apartenenta aurica la arealul crestin, ei au intrat sub o anumita  influenta energetico-informationala si spirituala. In consecinta, de-a lungul vietii, in decursul procesului evolutiv, in functie de o multime de factori, structurile lor aurice au dobandit o anumita dinamica si un impuls teleologic clar definit. Tinand cont de toate aceste informatii, devine limpede faptul ca practicarea vechilor forme initiatice poate provoca mari perturbari ale structurii aurice umane; chiar daca nu sunt vizibile in timpul vietii, perturbarile aduse structurii aurice umane apar foarte clar dupa momentul mortii, cand practicantii unor astfel de tehnici pot avea parte de o mare dezamagire. 
In urma eforturilor asidue depuse de-a lungul vietii, in loc sa fie mai evoluati, practicantii care se avanta in aventuri spirituale cu grad mare de risc au nefericita surpriza de a nu mai vibra cu ceea ce este cosmosul spiritual in actuala etapa evolutiva si de a fi plasati - de fapt, de a se fi plasat ei insisi - intr-o pozitie de neinvidiat.Dedicandu-se, in decursul vetii, unor tehnici spirituale care nu sunt in rezonanta cu structura energetico-informationala actuala, practicantii intra in disonanta cu ei insisi, precum si cu cosmosul spiritual. Nu numai ca nu parcurg vreun proces de evolutie spirituala accelerata, dar efectele pe termen lung, in incarnarile viitoare, ca si in existenta de dincolo de moarte, sunt daunatoare. De altfel, multi practicanti ai tehnicilor yoga se intreba de ce simt interior ca nu mai vibreaza cu lumea aceasta, cu propriul lor trup, cu restul oamenilor - sau de ce destinul personal le pune atatea piedici. Este foarte ciudat si faptul ca, in ziua de astazi, nu se intreaba nimeni cu privire la un aspect foarte simplu: cum este posibil ca, din sutele de mii de practicanti yoga, nici un occidental sa nu fi atins "iluminarea", cu toate ca a respectat toate procedurile tehnice cerute ?     
Raspunsul, in opinia noastra, este doar unul singur: nu mai este posibil. Semnele, suporturile si simbolurile folosite in tehnicile yoga nu mai au corespondent energetico-informational la nivelul macrocosmosului si la nivelul microcosmosului. Ele reprezinta ceva ce nu mai este in rezonanta cu structura umana actuala; ceva care provoaca suferinta, nefericire, boala, accidente si nu evolutie spirituala, trezirea lui Kundalini sau iluminare spontana.     
Si, poate ca, practicantii tehnicilor yoga de astazi ar trebui sa reciteasca, fara prejudecati, vechile scrieri indiene, adevarate comori ale intelepciunii timpurilor de odinioara, in primul rand Bhagavat Gita, Upanishadele, Puranele, Yoga Sutra a lui Patanjali, Hatha Yoga Pradipika etc. Poate vor simti singuri in adancul sufletului lor ca toate aceste scrieri se adreseaza unei alte epoci, unui alt tip de om si unui alt tip de structura aurica. Dupa ce vor fi recitit aceste comori ale intelepciunii indiene, care merita, intr-adevar, un loc aparte in sufletele noastre, caci reprezinta chintesenta unei intelepciuni stravechi, al carei parfum nu se va stinge niciodata, poate vor avea ragazul de a se intreba, o data in plus, daca actualele conceptii, cu tenta vag orientala, ce stau la baza practicilor yoga, corespund spiritului de odinioara si daca mai sunt de actualitate.     
Toate aceste constatari sunt bazate doar pe ceea ce Eugen percepe prin clarvedere si pe explicatiile primite in lumea eterica. Daca afirmatiile continute in aceasta carte au darul de a-i contraria pe unii practicanti ai tehnicilor yoga, putem sa le spunem ca ne contrariaza deopotriva si pe noi, cei care am contribuit la realizarea ei. Dar, cum am ales sa dezvaluim cat mai obiectiv tot ce se poate constata in urma cercetarii prin clarvedere, nu puteam lasa la o parte un subiect atat de important. Pe de alta parte, aceasta carte, la fel ca si altele care vor urma, are la baza un autentic respect pentru toate realizarile spiritului din toate timpurile, in special pentru profunda intelepciune indiana. Tocmai respectul pentru conceptiile din toate timpurile ne indeamna sa reflectam in mod corect atat asupra consecintelor rezultate din observatiile obtinute de catre Eugen prin clarvedere, cat si asupra explicatiilor primite din lumea eterica.