Altaagen

 Altaagen «^ moment  dat.  unul  dintre  cei  mai  importanţi conducători din  lumea eterică, un  orr. prometeic din prima generaţie, pe numele de suflet Aagen Altai, a lansat o nouă "ideologie" - sau concepţie, aşa cum o numim astăzi - denumita Altaagen, în traducere aproximativă: "arătarea adevărului celor care mor". Acest om prometeic a lansat totodată ideea organizării unei alianţe între toţi oamenii decorporaţi care se opun răului prin folosirea forţei. Până atunci, grupările de oponenţi ai răului luptau fiecare pe cont propriu. Cu această ocazie, Aagen Altai a făcut un tur al principalelor Centre de putere: Centrul de la miazăzi, Centrele din Işşingghingher, Lirakashin, Illirin şi din Regatul morţilor vii. Modul în care s-a făcut această alianţă are şi un aspect anecdotic: se spune că, la început, Aagen Altai s-a dus la marele sfat al celor din Işşhinghingher, pe care a încercat să-i convingă de faptul că cei din Regatul morţilor vii sunt de acord cu propunerea formării unei alianţe împotriva răului. Apoi s-a dus în Centru de la miazăzi, unde a afirmat că cei din Işşhinghingher sunt de acord cu alianţa, fără a fi obţinut de la aceştia acceptul definitiv. în fine, s-a întors la concitadmii săi din Akca şi Parriess (cele două oraşe eterice), în faţa cărora a afirmat că a obţinut acceptul morţilor vii, al ferferilor, al celor din Işşhinghingher şi din Centrul de la miazăzi pentru a forma coaliţia împotriva răului. Auzind acestea, toţi au fost de acord cu propunerea, astfel că au decis să se reunească într-un mare conciliu de război. Marele conciliu de război a avut loc la interfaţa planului cuantic material, într-un loc despre care se sţ une că era situat "acolo unde apele de sus se unesc cu apele de jos" (loc situat "pe apele de la începuturi şi pe apele din zilele acelea"). La acel conciliu de război s-au pus bazele unei strategii pe termen mediu şi lung (aşa cum se spune astăzi). Această strategie prevedea declanşarea unui război nimicitor, prin care Cei răi să fie alungaţi pentru totdeauna din planul cuantic material. Această strategie poartă numele Lumini şi Umbre; oponenţii răului sunt numiţi Lumini, iar cei întunecaţi sunt denumiţi Umbre. După ce au stabilit strategiile şi tacticile de luptă, oponenţii transfizici ai răului au început războiul. Primul pas a constat în trimiterea vrăjitorilor (ferferiior) la oamenii din seminţia sâmtemilor - majoritari pe vremea aceea -. pe care i-au SUDUS unui proces de iniţiere, ce presupunea deeorporare £eprezantanţii sâmtemilor au avut astfel ocazia să transceandă lumea materială şi să observe, pentru prima oară, planurile cuantice transfizice; ei au putut vedea şi ce se întâmplă cu semenii lor după trecerea prin poarta morţii. Prin propriile lor puteri, care nu erau deloc mici, oponenţii transfizici ai răului din cele cinci grupări - morţii vii, oamenii prometeici, misionarii din Işşingghingher, ferferii şi cei de la miazăzi - au spart planurile cuantice şi au pătruns direct în planul material, acolo unde domneau, netulburaţi nici măcar de adierea vântului, Lorehh, Dree şi Primordialii întunericului. Astfel a început unul dintre cele mai crunte războaie din istoria celui de-al patrulea ciclu. Coaliţia oponenţilor răului a atacat fiinţele luciferice în toate elementele în care aveau acces: pe apă, la suprafaţa pământului sau în văzduh. Cele mai vizate au fost chiar găurile de vierme ale fiinţelor luciferice, care făceau legătura cu haosul. Oponenţii răului au dus lupte crâncene pentru fiecare gaură de vierme şi pentru fiecare teritoriu aurie formatat de Lorehh şi Dree. Aproape în fiecare dimineaţă, chiar la răsăritul soarelui - o dată cu primele raze ale acestuia -, oponenţii La un
răului spărgeau planurile cuantice şi pătrundeau, printr-un fel de perdea multicoloră, în lumea materială. Ei erau împărţiţi în oştiri imense, formate din milioane şi miloane de oameni decorporaţi de toate categoriile, de la fantome în trupuri de lumină la monştri descărnaţi şi la schelete (aşa cum se vedeau morţii vii în lumea materială). Oştirile se desfăşurau pe flamuri (echivalentul corpurilor de armată) şi se năpusteau asupra fiinţelor Dree şi Lorehh, pe care, pur şi simplu, le masacrau. Trupurile semimateriale în care Lorehh şi Dree se manifestau la nivelul lumii fizice erau spulberate în mii şi mii de particule. Spiritele lor erau absorbite instanteneu în haos, fără putinţa de mai reveni curând în lumea materială. în acele confruntări s-a petrecut şi un eveniment excepţional: mulţi dintre Fiii întunericului - fie Dree, fie Lorehh de rang mai mic, dar mai puţin Primordiali ai întunericului şi °amenii din sămânţa cea rea - au înţeles adevărul, s-au luminat 51 au trecut de partea oponenţilor răului. Oponenţii răului pătrundeau în găurile de vierme, unde distrugeau templele energetice situate chiar la intrare. Fiecare Palmă de pământ şi fiecare construcţie energetică cucerită a costat un preţ imens. Numărul total al fiinţelor distruse în război a fost colosal. Au pierit din formă (şi-au pierdut duhul de formă umanoidă, rămânând doar spirite) nenumăraţi Primordiali a, întunericului, fiinţe Lorehh şi Dree, care şi-au abandonat regatele, oameni din sămânţa cea rea, dar şi nenumăraţi morţi vii, oameni prometeici, oameni de la miazănoapte şi din Işşinghingher. Frica cea mai mare a oponenţilor răului a fost ca nu cumva îngerii din ierarhia Fiilor Luminii să intervină, precum la sfârşitul ciclului al treilea, dată fiind imensa distrugere din lumea materială. Din fericire, îngerii din Oastea cea mare condusă de îngerul Mihail, nu şi-au făcut simţită prezenţa. Nu a intervenit nici un Fiu al Luminii - nici măcar nu a fost observat vreunul. Cerurile au păstrat tăcerea. Cea mai importantă bătălie a cruntului război dintre Lumini şi Umbre s-a dat în localitatea numită pe atunci Utilmah - undeva în Iranul de astăzi. După bătălia de la Utilmah numărul zonelor formatate aurie de către fiinţele Lorehh şi Dree s-a împuţinat, iar amploarea lor a scăzut considerabil.