Zona de reşedinţă
Zona în care-şi desfăşoară activitatea entităţile umane tehnologizate se află destul de departe, în interiorul lumii eterice, departe de toate celelalte zone locuite de alte entităţi eterice. Pentru a ajunge acolo, în cadrul turului de informare, însoţit de Călăuză -Călăuza este Îngerul Gabriel - Eugen a trebuit să se deplaseze cu o viteză foarte mare. De fapt, el a fost pur şi simplu luat de mâna şi purtat cu mare viteză în zona de reşedinţă a entităţilor umane tehnologizate. Este evident că, în lumea materială, clarvăzătorul nu se mişcă de pe locul pe care stă. Nu el străbate lumile, ci lumile vin spre el. Senzaţia "vizitatorului" clarvăzător este că, începând de la un moment dat, se deplasează cu viteză fantastică. Treptat, în jurul lui, vegetaţia lumii eterice dispare încetul cu încetul, ca şi cum ar parcurge un ţinut arid, iar mediul - cerul şi pământul lumii eterice - capătă culori închise. Cerul are nuanţe din ce în ce mai închise, iar norii sunt situaţi foarte sus, par că se prelungesc la infinit, semn că lumea eterică nu este sferică. În norii închişi, asemănători cu norii cumulus, au loc neîncetat descărcări electrice foarte puternice, un fel de fulgere strălucitoare, multicolore, în care are loc o eliberare imensă de energie. Pământul eteric are aspectul bizar al unor conglomerate solide, uneori chiar lichide, de elemente minerale asemănătoare diamantului, foarte strălucitoare, aproape translucide. Interesant este şi faptul că nu se văd spiritele naturii, care împânzesc de regulă lumea eterică. Undeva, departe, se vad "marginile" lumii. Pe măsură ce te apropii de zona oamenilor tehnologizaţi - situată chiar la capătul lumii eterice - clarvăzătorul percepe o senzaţie intensă de căldură. Chakra muladhara se activează foarte puternic şi străluceşte în culori multicolore, - probabil, se apropie de ceva cu care vibrează sincron foarte intens. Chakra manipura radiază şi ea foarte puternic, cam la două lungimi de palmă în afara trupului. Muladhara este chakra responsabilă cu instinctele primare - instinctul conservării fizice şi a luptei pentru supravieţuire -, este deci evident că reşedinţa oamenilor tehnologizaţi are la bază caracleristicile acestor instincte. Pretutindeni, în această lume se aud minunate acorduri muzicale, mii de voci şi de ecouri care reverberează neîncetat. Multe dintre aceste acorduri muzicale, cântate pe 116
mii de voci, seamănă cu uitatele melodii ale celţilor sau cu rugăciunile murmurate în moscheile arabe. Zona oamenilor tehnologizaţi are mai multe intrări. Spre deosebire de lumea eterică propriu-zisă, unde nu există noapte sau zi, ci exista numai o lumină difuză, care nu pare să emane de la o sursă anume, în lumea oamenilor tehnologizaţi există alternanţa noapte/zi, deşi Soarele nu este vizibil. Noaptea se pot vedea milioane de stele strălucitoare, de diferite culori : roşii, albe şi albastre. Undeva, departe, în înaltul cerului se văd două planete distincte, una care pare mai mare, cealaltă ceva mai mică, care sunt înconjurate de inele precum Saturn. Este dificil de a şti ce se întâmplă în zona oamenilor tehnologizaţi, simpla observaţie a unui clarvăzător este totuşi insuficientă pentru a afirma ceva cu certitudine. În esenţă, entităţi umane tehnologizate trăiesc într-un fel de oraşe, în jurul cărora nu există vegetaţia luxuriantă ce caracterizează lumea eterică. Se pot observa clădiri imense, legate între ele printr-un fel de poduri. În interiorul acestor clădiri imense există săli-laboratoare foarte spaţiose, unde se află un fel de bazine circulare. În bazine se poate observa un fel de fluid colorat. În aceste bazine sunt crescute forme bioeterice, care au aspectul unor mici baloane. Aceste baloane bioeterice sunt lăsate să se dezvolte, să crească sau să se maturizeze o bună perioadă de timp, fiind atent supravegheate. Ele sunt legale printr-un sistem complicat de tuburi, cordoane sau electrozi la diferite aparate. Este greu de aproximat la ce servesc fiecare în parte. La început, nu era prea clar pentru Eugen dacă acele baloane sunt produse tehnologice sau sunt într-adevăr entităţi bioeterice artificiale. Ulterior, a apărut evident faptul că nevinovatele balonaşe sunt cu adevărat entităţi bioeterice, care urmează un proces de creştere, un fel de clone construite dintr-un material identic cu aura sau mai precis cu sufletul omului. Aceste entităţi bioeterice dau impresia că sunt vii: ele pulsează ritmic, în culori strălucitoare. Ca aspect şi ca strălucire, ele au la bază ceva ce seamănă cu o chakră. Tratate corespunzător, aceste formaţiuni bioeterice vii de formă sferică, se dezvoltă treptat, devenind mari şi încăpătoare. După ce sunt scoase din marile săli-laboratoare şi aduse pe un fel de rampe de lansare, entităţile umane tehnologizate pătrund în interiorul lor şi le folosesc ca vehicule de transport. Cu ajutorul lor, după cum se afirmă adeseori în planul eteric, entităţile umane tehnologizate sunt capabile să se deplaseze mai repede decât viteza luminii. Credem că aici rezidă marele mister al deplasărilor OZN-urilor, care sfidează legile fizicii... Dar cel mai teribil lucru se produce în momentul în care înţelegi ce sunt de fapt aceste formaţiuni bioeterice sferice. Ele nu sunt altceva decât dublurile aurice umane, capturate de entităţi umane tehnologizate. Dublurile aurice umane capturate/ furate de la defuncţi sunt duse în marile laboratoare, din oraşele lor din lumea eterică, şi studiate în profunzime. Aparatele zburătoare "neidentificate"- atât de mediatizate în ziua de astăzi -, în care se deplasează entităţile umane tehnologizate, sunt formate din substanţă aurică umană, dublurile aurice servind ca materie brută. Aceste vehicule sunt semivii şi semiconştiente. Ele păstrează un fel de conştienţă, mai precis de semiconştienţă difuză, pe care o are orice corp eteric uman. Aceste vehicule vii pot fi manevrate foarte uşor, numai prin puterea mentalului conductorului vehiculului. Dublul eteric, se ştie, poate fi infuenţat uşor de gândirea umană. Ordinea fireasca a lumii, Ordinea cosmică divină, presupune ca puterile - zborul, deplasarea rapidă, mânuirea unor forţe imense - să fie obţinute de oameni numai în urma elevării spirituale, a "urcuşului" evolutiv pe scara vieţii. Entităţile umane tehnologizate încearcă să aceeadă la astfel de capacităţi prin intermediul unor obiecte realizate tehnologic, ceea ce înseamnă că ocolesc mersul firesc al lumii şi Ordinea creaţiei, că nesocotesc Planul lui Dumnezeu, şi că încearcă să ajungă la vârf sărind 117
peste etapele fireşti. Puterile sunt, prin natura lucrurilor, atribute ale spiritului pur. Ele vin de la cei care le manifestă la scară mare în cosmos : Ierahia Puterilor Cosmice, Fiii Flăcării. Treptat, pe măsura evoluţiei normale, oamenii vor urca treaptă cu treaptă şi se vor putea manifesta plenar, potrivit planului cosmic, fără a avea nevoie de a mai apela la astfel de subterfugii tehnologizate. Se spune că există două linii evolutive distincte : linia cunoaşterii şi linia fiinţei. Oamenii din lumea terestră cred, în ignoranţa lor, că linia cunoaşterii este cea mai potrivită pentru a evolua. Cunoaşterea lumii implică, cum este şi firesc, stăpânirea lumii. Oamenii din ziua de astăzi sunt de părere că ştiinţa sau cunoaşterea - sau cel puţin un anumit tip de cunoaştere - este cea care poate aduce bunăstarea şi fericirea, uitând cu desăvârşire cu nu linia cunoaşterii este primordială, ci linia fiinţei. Linia fiinţei implică transformarea interioară morală, mentală, afectivă şi volitivă, fără de care cunoaşterea poate degenera în forţă necontrolată. Cunoaşterea, lipsită de o transformare interioară a propriei fiinţe duce la distrugere, iar acest fapt a fost de mult prea multe ori dovedit de istorie. Linia fiinţei este în fond resortul interior după care se ghidează umanitatea. Nu are prea mare importanţă dacă omul dispune de tehnologie avansată, dacă posedă maşini foarte rapide, calculatoare performante şi tehnologie de vârf, dacă în interior spiritualitatea este la un nivel inferior. Dacă spiritualitatea nu este la fel de mare precum cunoaşterea, atunci tehnologia nu va fi pusă în slujba omului şi a umanităţii, ci în slujba aservirii altora şi a cuceririi puterii prin care omul asupreşte, distruge şi face rău. Ştiinţa fără spiritualitate nu este nimic, după cum cunoaşterea lipsita de fiinţă poate deveni malefică. Dar, după cum se vede, nu numai savanţii lumii noastre cochetează "în orb" cu puterile naturii şi cu manipularea energiilor fundamentale ale cosmosului - dorind să stăpânească natura şi să se înalţe pe linia cunoşterii, uitând cu desăvârşire de linia fiinţei -, ci şi savanţii Lumii eterice. Aproape că nu ştim cine pe cine a imitat în această goană nebunească după cunoştere şi tehnologie! Savanţii acestei lumi sau savanţii lumii eterice ? Întrebarea este, desigur, formală, iar răspunsul este mai mult decât evident. Nimeni nu poate şti cu exactitate câte dintre descoperirile geniale ale ştiinţei moderne aparţin, cu adevărat efortului creator direct al savanţilor din ziua de astăzi şi câte aparţin transferului de informaţii dintre palierele cosmice eteric şi fizic.
Zona în care-şi desfăşoară activitatea entităţile umane tehnologizate se află destul de departe, în interiorul lumii eterice, departe de toate celelalte zone locuite de alte entităţi eterice. Pentru a ajunge acolo, în cadrul turului de informare, însoţit de Călăuză -Călăuza este Îngerul Gabriel - Eugen a trebuit să se deplaseze cu o viteză foarte mare. De fapt, el a fost pur şi simplu luat de mâna şi purtat cu mare viteză în zona de reşedinţă a entităţilor umane tehnologizate. Este evident că, în lumea materială, clarvăzătorul nu se mişcă de pe locul pe care stă. Nu el străbate lumile, ci lumile vin spre el. Senzaţia "vizitatorului" clarvăzător este că, începând de la un moment dat, se deplasează cu viteză fantastică. Treptat, în jurul lui, vegetaţia lumii eterice dispare încetul cu încetul, ca şi cum ar parcurge un ţinut arid, iar mediul - cerul şi pământul lumii eterice - capătă culori închise. Cerul are nuanţe din ce în ce mai închise, iar norii sunt situaţi foarte sus, par că se prelungesc la infinit, semn că lumea eterică nu este sferică. În norii închişi, asemănători cu norii cumulus, au loc neîncetat descărcări electrice foarte puternice, un fel de fulgere strălucitoare, multicolore, în care are loc o eliberare imensă de energie. Pământul eteric are aspectul bizar al unor conglomerate solide, uneori chiar lichide, de elemente minerale asemănătoare diamantului, foarte strălucitoare, aproape translucide. Interesant este şi faptul că nu se văd spiritele naturii, care împânzesc de regulă lumea eterică. Undeva, departe, se vad "marginile" lumii. Pe măsură ce te apropii de zona oamenilor tehnologizaţi - situată chiar la capătul lumii eterice - clarvăzătorul percepe o senzaţie intensă de căldură. Chakra muladhara se activează foarte puternic şi străluceşte în culori multicolore, - probabil, se apropie de ceva cu care vibrează sincron foarte intens. Chakra manipura radiază şi ea foarte puternic, cam la două lungimi de palmă în afara trupului. Muladhara este chakra responsabilă cu instinctele primare - instinctul conservării fizice şi a luptei pentru supravieţuire -, este deci evident că reşedinţa oamenilor tehnologizaţi are la bază caracleristicile acestor instincte. Pretutindeni, în această lume se aud minunate acorduri muzicale, mii de voci şi de ecouri care reverberează neîncetat. Multe dintre aceste acorduri muzicale, cântate pe 116
mii de voci, seamănă cu uitatele melodii ale celţilor sau cu rugăciunile murmurate în moscheile arabe. Zona oamenilor tehnologizaţi are mai multe intrări. Spre deosebire de lumea eterică propriu-zisă, unde nu există noapte sau zi, ci exista numai o lumină difuză, care nu pare să emane de la o sursă anume, în lumea oamenilor tehnologizaţi există alternanţa noapte/zi, deşi Soarele nu este vizibil. Noaptea se pot vedea milioane de stele strălucitoare, de diferite culori : roşii, albe şi albastre. Undeva, departe, în înaltul cerului se văd două planete distincte, una care pare mai mare, cealaltă ceva mai mică, care sunt înconjurate de inele precum Saturn. Este dificil de a şti ce se întâmplă în zona oamenilor tehnologizaţi, simpla observaţie a unui clarvăzător este totuşi insuficientă pentru a afirma ceva cu certitudine. În esenţă, entităţi umane tehnologizate trăiesc într-un fel de oraşe, în jurul cărora nu există vegetaţia luxuriantă ce caracterizează lumea eterică. Se pot observa clădiri imense, legate între ele printr-un fel de poduri. În interiorul acestor clădiri imense există săli-laboratoare foarte spaţiose, unde se află un fel de bazine circulare. În bazine se poate observa un fel de fluid colorat. În aceste bazine sunt crescute forme bioeterice, care au aspectul unor mici baloane. Aceste baloane bioeterice sunt lăsate să se dezvolte, să crească sau să se maturizeze o bună perioadă de timp, fiind atent supravegheate. Ele sunt legale printr-un sistem complicat de tuburi, cordoane sau electrozi la diferite aparate. Este greu de aproximat la ce servesc fiecare în parte. La început, nu era prea clar pentru Eugen dacă acele baloane sunt produse tehnologice sau sunt într-adevăr entităţi bioeterice artificiale. Ulterior, a apărut evident faptul că nevinovatele balonaşe sunt cu adevărat entităţi bioeterice, care urmează un proces de creştere, un fel de clone construite dintr-un material identic cu aura sau mai precis cu sufletul omului. Aceste entităţi bioeterice dau impresia că sunt vii: ele pulsează ritmic, în culori strălucitoare. Ca aspect şi ca strălucire, ele au la bază ceva ce seamănă cu o chakră. Tratate corespunzător, aceste formaţiuni bioeterice vii de formă sferică, se dezvoltă treptat, devenind mari şi încăpătoare. După ce sunt scoase din marile săli-laboratoare şi aduse pe un fel de rampe de lansare, entităţile umane tehnologizate pătrund în interiorul lor şi le folosesc ca vehicule de transport. Cu ajutorul lor, după cum se afirmă adeseori în planul eteric, entităţile umane tehnologizate sunt capabile să se deplaseze mai repede decât viteza luminii. Credem că aici rezidă marele mister al deplasărilor OZN-urilor, care sfidează legile fizicii... Dar cel mai teribil lucru se produce în momentul în care înţelegi ce sunt de fapt aceste formaţiuni bioeterice sferice. Ele nu sunt altceva decât dublurile aurice umane, capturate de entităţi umane tehnologizate. Dublurile aurice umane capturate/ furate de la defuncţi sunt duse în marile laboratoare, din oraşele lor din lumea eterică, şi studiate în profunzime. Aparatele zburătoare "neidentificate"- atât de mediatizate în ziua de astăzi -, în care se deplasează entităţile umane tehnologizate, sunt formate din substanţă aurică umană, dublurile aurice servind ca materie brută. Aceste vehicule sunt semivii şi semiconştiente. Ele păstrează un fel de conştienţă, mai precis de semiconştienţă difuză, pe care o are orice corp eteric uman. Aceste vehicule vii pot fi manevrate foarte uşor, numai prin puterea mentalului conductorului vehiculului. Dublul eteric, se ştie, poate fi infuenţat uşor de gândirea umană. Ordinea fireasca a lumii, Ordinea cosmică divină, presupune ca puterile - zborul, deplasarea rapidă, mânuirea unor forţe imense - să fie obţinute de oameni numai în urma elevării spirituale, a "urcuşului" evolutiv pe scara vieţii. Entităţile umane tehnologizate încearcă să aceeadă la astfel de capacităţi prin intermediul unor obiecte realizate tehnologic, ceea ce înseamnă că ocolesc mersul firesc al lumii şi Ordinea creaţiei, că nesocotesc Planul lui Dumnezeu, şi că încearcă să ajungă la vârf sărind 117
peste etapele fireşti. Puterile sunt, prin natura lucrurilor, atribute ale spiritului pur. Ele vin de la cei care le manifestă la scară mare în cosmos : Ierahia Puterilor Cosmice, Fiii Flăcării. Treptat, pe măsura evoluţiei normale, oamenii vor urca treaptă cu treaptă şi se vor putea manifesta plenar, potrivit planului cosmic, fără a avea nevoie de a mai apela la astfel de subterfugii tehnologizate. Se spune că există două linii evolutive distincte : linia cunoaşterii şi linia fiinţei. Oamenii din lumea terestră cred, în ignoranţa lor, că linia cunoaşterii este cea mai potrivită pentru a evolua. Cunoaşterea lumii implică, cum este şi firesc, stăpânirea lumii. Oamenii din ziua de astăzi sunt de părere că ştiinţa sau cunoaşterea - sau cel puţin un anumit tip de cunoaştere - este cea care poate aduce bunăstarea şi fericirea, uitând cu desăvârşire cu nu linia cunoaşterii este primordială, ci linia fiinţei. Linia fiinţei implică transformarea interioară morală, mentală, afectivă şi volitivă, fără de care cunoaşterea poate degenera în forţă necontrolată. Cunoaşterea, lipsită de o transformare interioară a propriei fiinţe duce la distrugere, iar acest fapt a fost de mult prea multe ori dovedit de istorie. Linia fiinţei este în fond resortul interior după care se ghidează umanitatea. Nu are prea mare importanţă dacă omul dispune de tehnologie avansată, dacă posedă maşini foarte rapide, calculatoare performante şi tehnologie de vârf, dacă în interior spiritualitatea este la un nivel inferior. Dacă spiritualitatea nu este la fel de mare precum cunoaşterea, atunci tehnologia nu va fi pusă în slujba omului şi a umanităţii, ci în slujba aservirii altora şi a cuceririi puterii prin care omul asupreşte, distruge şi face rău. Ştiinţa fără spiritualitate nu este nimic, după cum cunoaşterea lipsita de fiinţă poate deveni malefică. Dar, după cum se vede, nu numai savanţii lumii noastre cochetează "în orb" cu puterile naturii şi cu manipularea energiilor fundamentale ale cosmosului - dorind să stăpânească natura şi să se înalţe pe linia cunoşterii, uitând cu desăvârşire de linia fiinţei -, ci şi savanţii Lumii eterice. Aproape că nu ştim cine pe cine a imitat în această goană nebunească după cunoştere şi tehnologie! Savanţii acestei lumi sau savanţii lumii eterice ? Întrebarea este, desigur, formală, iar răspunsul este mai mult decât evident. Nimeni nu poate şti cu exactitate câte dintre descoperirile geniale ale ştiinţei moderne aparţin, cu adevărat efortului creator direct al savanţilor din ziua de astăzi şi câte aparţin transferului de informaţii dintre palierele cosmice eteric şi fizic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.