Individualitate si personalitate

Viata omului are un sens - filosofic,s-ar putea spune ca la originea vietii se afla un impuls teleologic. Existenta omului nu se desfasoara la intamplare, haotic, fara nici o noima. Fiecare om are locul lui bine stabilit in marea simfonie cosmica. Nimic din ceea ce se intampla in lumea materiala, in existenta cotidiana a omului - evenimente marunte ori evenimente importante - nu se desfasoara si nici nu are cum sa se desfasoare intamplator, dupa bunul plac al cuiva.La baza existentei omului in lumea materiala se afla karma - legea destinului. Vorbind despre destinul omului - despre karma - nu putem sa nu reamintim faptul ca, pana la prezenta incarnare,omul s-a intrupat de nenumarate ori in lumea materiala. Prin faptul ca se accepta ideea ca omul are un destin - o karma - si ca evenimentele vietii nu sunt haotice sau intamplatoare, implicit se accepta si faptul ca,inaintea prezentei existente, omul a mai avut si alte existente in lumea materiala. Fara karma si fara reincarnari succesive, periplul omului prin Terra aurica si-ar pierde ratiunea de a fi. Pentru Eugen, aura omului este structurata ca o harta. Pe ea sunt imprimate toate evenimentele in care omul a fost implicat, de cand a inceput sa se incarneze pentru prima oara in corp material. De fapt, aura unei fiinte umane nu este altceva decat o energie modulata informational care, pentru clarvazator, poseda patru caracteristici de baza: culoarea, sunetul, mirosul si vechimea. 
Daca aura este o energie modulata informational, acelasi lucru se poate spune si despre karma. La randul ei, karma este o energie modulata informational, imprimata la nivelul structurii aurei umane. Dar, pentru a intelege karma ca energie modulata informational imprimata la nivelul structurii aurei umane, trebuie facuta distinctia intre ceea ce provine din existentele anterioare si ceea ce se formeaza de-a lungul prezentei existente. 
Omul, asa cum s-a afirmat anterior, este format din mai multe structuri aurice. Reducand insa structurile aurice descrise anterior la strictul necesar, se poate afirma ca, pe durata unei incarnari, omul este format din doua elemente fundamentale: o componenta nemuritoare, individualitatea omului, care preexista momentului nasterii si o componenta muritoare, personalitatea, care se formeaza la nasterea omului in lumea materiala. Individualitatea continua sa existe si dupa momentul mortii. In schimb, personalitatea dispare la putin timp dupa momentul mortii. Individualitatea este formata din spirit, corpul spiritului, corpul cauzal. Aceste elemente nu se manifesta singure, ci sunt invesmantate intr-un corp diafan de lumina - corpul duh. De-a lungul reincarnarilor succesive, prin acumulare de experienta, corpul duh a suferit anumite transformari, modificandu-si caracteristicile de baza: culoarea, sunetul, mirosul si vechimea. De asemenea, de-a lungul existentelor succesive, corpul duh a acumulat karma. Cum este si firesc, karma, ca energie modulata informational, este imprimata la nivelul corpului duh. Intr-un fel, insusi corpul duh este rezultatul karmei acumulate de-a lungul existentelor anterioare. Evident, corpul duh nu poate acumula karma decat prin intermediul personalitatii, intrucat individualitatea nu se poate manifesta in mod direct in timpul existentei incarnate a omului. 
De-a lungul unei existente incarnate, individualitatea se reflecta printr-o structura aurica capabila sa se manifeste in planul material: personalitatea. Personalitatea, elementul muritor din om, este formata din ansamblul ce formeaza sufletul, din corpul eteric, din corpul material si din corpurile aurice derivate. Personalitatea se formeaza abia in momentul incarnarii in lumea materiala. Inainte de nastere, in perioada gestatiei, se formeaza corpul eteric, iar embrionii se formeaza si se structureaza in functie de particularitatile acestuia.In momentul nasterii in lumea materiala se formeaza sufletul. Sufletul propriu-zis este un punct luminos invaluit intr-un cocon, situat in zona laringelui. Imediat dupa prima respiratie a fatului in lumea materiala, se formeaza corpul sufletului.La nastere, sufletul omului este ca o tabula rasa. 
Din punctul de vedere al sufletului, la nastere, toti oamenii sunt la fel:sunt pagini albe pe care se vor scrie experientele vietii. 
La randul lor, experientele vietii sunt generatoare de karma,iar karma acumulata de-a lungul unei singure existente se imprima la nivelul corpului sufletului. Asadar, se poate vorbi despre doua feluri de karma. Primul fel de karma a fost acumulata de om de-a lungul existentelor anterioare - ea este imprimata la nivelul corpului duh. Al doilea fel de karma este rezultatul activitatii omului in prezenta existenta - ea este imprimata la nivelul corpului sufletului. 
Karma provenita din existentele anterioare este imprimata la nivelul corpului duh, in zona pieptului, in trei mari pete. Karma prezentei existente este imprimata la nivelul corpului sufletului, tot in zona pieptului, in alte trei mari pete. Cele trei pete din regiunea pieptului - atat de la nivelul corpului duh, cat si la nivelul corpului sufletului - formeaza ceea ce putem numi sigiliile karmice. Cele trei sigilii karmice sunt dispuse putin deasupra mameloanelor, pe aceeasi linie; primul sigiliu este situat putin deasupra mamelonului din partea dreapta, al doilea este situat in mijlocul pieptului, iar al treilea sigiliu este situat putin deasupra mamelonului din partea stanga. Fiecare dintre cele trei trei sigilii karmice are propria sa semnificatie: sigiliul karmic din partea dreapta indica respectarea legilor ce privesc relatiile interumane, sigiliul karmic din mijloc indica respectarea legilor divine, iar sigiliul karmic din partea stanga indica respectarea legilor familiei. 
In cele ce urmeaza vom analiza, pe rand, sigiliile karmice la nivelul corpului duh, sediul individualitatii, care reflecta karma provenita din existentele anterioare si sigiliile karmice ale corpului sufletului, sediul personalitatii, care reflecta karma acumulata in prezenta existenta.