Culorile structurilor aurice

Fiecare corp auric are propria sa paleta cromatica distincta. Totusi, culorile straturilor aurei nu trebuie confundate cu culorile care exista in lumea terestra. In general, pentru a desemna culoarea unui strat auric, folosim sistemul de referinta existent in lumea materiala, culorile spectrului solar, dar nu trebuie uitat nici o clipa faptul ca nuantele si culorile straturilor aurice nu corespund intru totul nuantelor si culorilor din lumea materiala. Stralucirea culorilor din aura omului nu are corespondenta in lumea terestra, iar folosirea denumirilor culorilor - de exemplu, galben, auriu, albastru etc - este mai mult orientativa si nu trebuie interpretata intr-un mod strict material. In aura omului exista nuante care nu exista in planul terestru. Pe de alta parte, culoarea unui corp duh este diferita de culoarea omonima a corpurilor ce formeaza aura exterioara. Exista o asemanare relativa, de exemplu, intre culoarea galbena a corpului astral si culoarea galbena a corpului duh. Culoarea galbena a unui corp duh este diferita de culoarea galbena a corpului astral, dupa cum este diferita de culoarea galbena pe care o are, sa spunem, un automobil din lumea fizica. Culoarea galbena a corpului duh are o nuanta diferita, o stralucire interioara aparte, pe care galbenul ce apare la nivelul corpului astral nu o are si nu o poate avea. Ce sa mai vorbim despre culoarea galbena din lumea fizica, de exemplu culoarea unui automobil, care este numai o palida umbra a galbenului ce exista la nivelul aurei, in ceea ce priveste intensitatea si luminozitatea. Printr-o generalizare, se poate spune ca la nivelul corpului duh, la nivelul aurei si la nivelul fizic se manifesta culoarea galbena, dar intre cele trei tipuri de galben exista diferente apreciabile, pentru care nu exista cuvinte in limba omeneasca. Spiritul are culorile cele mai diferite de cele existente in planul material. Spiritul - scanteia divina din om - are, in general, culoarea argintie-aurie; el se aseamana cu un Soare ce emite raze cu scanteieri multicolore. In functie de nivelul evolutiv, spiritul isi poate modifica nuantele, precumpanind o nuanta sau alta. Invelisul spiritului are, la randul sau, culori ce difera in functie de nivelul evolutiv al unui om. In general, invelisul spiritului emite radiatii roz. Corpul cauzal al unui om mai evoluat are culoarea violet deschis. Culoarea corpului duh se prezinta, si ea, in functie de nivelul evolutiv al unui om. Traduse in limbajul curent, culorile sub care se manifesta corpurile duh urmeaza culorile spectrului solar, in functie de cele sapte clase evolutive. Oamenii din prima clasa evolutiva au culoarea corpului duh rosie, oamenii din cea de-a doua clasa evolutiva au corpul duh de culoare portocalie, oamenii din a treia clasa evolutiva au corpul duh de culoare galbena, oamenii din a patra clasa evolutiva au corpul duh de culoare aurie, oamenii din a cincea clasa evolutiva au corpul duh de culoare albastra, oamenii din a sasea clasa evolutiva au corpul duh de culoare violeta, iar oamenii din a saptea clasa evolutiva au corpul duh de culoare alb-argintie. Culoarea corpului duh nu se modifica semnificativ in decursul existentei unui om. Ea se modifica abia dupa moartea trupului fizic.Acelasi lucru se poate afirma si despre aspectul cromatic prin care se manifesta sufletul si, in primul rand, corpul sufletului. Culorile sub care se prezinta corpul sufletului urmeaza aceeasi gama coloristica ca si in cazul corpului duh - desigur, cu delimitarile de rigoare - in functie de nivelul evolutiv al omului in decursul unei existente. In decursul vietii omului, culoarea corpului duh nu coincide cu cea a corpului sufletului. Sufletul invata greu din evenimentele vietii. Orice eroare comportamentala aduce, automat, "patarea" anumitor zone ale corpului sufletesc, astfel incat, culoarea generala si petele ce apar periodic pe suprafata sa se modifica in functie de evenimentele vietii si de "jocurile" karmice care au loc la un anumit moment. 
La nastere, corpul sufletului are o culoare alb-laptoasa. Treptat, corpul sufletului capata o tenta coloristica de baza - ce urmeaza evolutiv culorile spectrului solar, in functie de comportamentul omului: rosu, portocaliu, galben etc. De multe ori, corpul sufletului are o culoare mai inchisa in regiunea capului. Unii oameni au in crestetul capului o stralucire aurie cu margini verzi. Mijlocul pieptului corpului sufletului are, la mai toti oamenii, o culoare vanat-intunecata, semn al neputintei si dezamagirii aproape constante. Este foarte interesant de remarcat faptul ca, la nivelul corpului sufletului, pe ochi, gura si nas se afla mici pete. Aceste pete, denumite "peceti" de fiintele din lumea eterica, au culori diferite. De regula, la majoritatea oamenilor, pecetile de pe ochi au culoarea violeta, pecetile de pe gura au culoarea maron, cele de pe nas culoarea albastra, iar cele de pe urechi au culoare portocalie-galbuie. Pecetile indica modul in care spiritul din om reuseste sa se manifeste prin aceste organe. Marea majoritate a oamenilor pastreaza pecetile intacte tot timpul vietii. Daca, prin activitatea omului, de exemplu printr-o tehnica de initiere, o pecete ar fi eliminata, omul ar capata anumite capacitati paranormale. Astfel, daca ar elimina pecetea de pe ochi, omul ar deveni clarvazator si ar vedea in lumea eterica sau astrala, daca ar elimina pecetea de pe urechi, ar poseda ceea ce se numeste clarauz, adica ar auzi "muzica sferelor", "corul ingerilor" sau vorbirea fiintelor ingeresti. Daca ar elimina pecetea din dreptul nasului, omul ar putea percepe mirosuri specifice lumii eterice sau astrale. Daca ar elimina pecetea de pe gura, omul ar putea comunica cu fiinte necorporale. 
Dupa accident, lui Eugen i-au disparut pecetile de pe ambii ochi, de pe urechea dreapta, de pe nas si de pe gura. Urmatoarea structura aurica, corpul eteric, nu poseda o culoare standard la toti oamenii. Culoarea corpului eteric se modifica des in functie de alimentatie. Totusi, culoarea de baza a corpului eteric este in general albastruie,cu tente verzui, ceea ce indica relatii bune cu natura si cu Pamantul ca planeta, o alimentatie ponderata si o sanatate trupeasca satisfacatoare. La persoanele cu o vitalitate mai scazuta, corpul eteric are o culoare albastrie-albicioasa. Aceste persoane au, de regula, un organism fizic mai slab, o incapatanare dezvoltata, dar si o capacitate de regenerare rapida, mai ales prin intermediul somnului. In schimb, corpul eteric al oamenilor solizi are o culoare ce tinde spre cafeniu. Daca omul este obosit, corpul eteric are nuante inchise, cenusii, iar daca este odihnit sau intr-o buna conditie fizica, corpul eteric are sclipiri portocalii sau verzui. La omul bolnav apar nuante mai intunecate, ce bat spre cenusiu inchis, iar insanatosirea aduce in corpul eteric culoarea portocalie sau argintie-albastruie. Contrapartea eterica a fiecarui organ al trupului material are o anumita coloratura si o anumita stralucire, in functie de nivelul de sanatate. Sistemul osos al corpului material emite o stralucire argintie, care nu dispare nici dupa moarte, ci doar isi modifica culoarea. Din argintie, cum era in timpul vietii, dupa moarte, culoarea sistemului osos care "odihneste" o lunga perioada de timp in pamant devine sangerie, violeta sau maronie. Atata timp cat oasele sunt ingropate in pamant, sangeriul devine din ce in ce mai inchis. Culoarea oaselor ingropate este retinuta de memoria planetei Pamant. De fapt, intreaga structura a trupului ingropat este inmagazinata in memoria planetei Pamant si, in functie de ea, se va forma trupul material al omului in viitoarea incarnare. Dupa moarte, pe masura ce trupul se descompune, se disipeaza si corpul eteric. Oasele insa rezista cel mai mult, iar luminozitatea lor se estompeaza treptat. Daca se intampla cumva ca omul sa se reincarneze in lumea materiala, iar oasele continua sa subziste ingropate, acestea se coloreaza instantaneu in culoarea neagra. Practic, ele vor emite o "luminozitate" de culoare neagra (Desigur, in lumea materiala, negrul nu poate emite o luminozitate, dar un clarvazator poate vorbi cu deplin temei despre o "luminozitate neagra", chiar daca, in limbajul curent pare o aberatie lingvistica. Pentru un clarvazator, stralucirea emisa de culoarea neagra este fascinanta si, mai ales, paralizanta. Ea induce o amortire rapida a simturilor, ca si cum privitorul ar patrunde intr-un camp de forta foarte intens, care-i paralizeaza orice miscare.) 
Campurile aurice derivate - in special corpul emotional si corpul astral - isi modifica des culoarea pe parcursul unei zile, in functie de impresiile primite prin intermediul celor cinci simturi si, oarecum, prin intermediul impresiilor inconstiente. Fiecare corp auric exterior are o anumita culoare de baza. Aceasta este culoarea elementului personal al omului respectiv. Personalitatea omului incarnat se modifica lent. Se modifica doar starile, sentimentele si gandurile. Corpul emotional este format din mici norisori energetici, pufosi si colorati. Corpul emotional are, in general, nuante de rosu deschis, roz si visiniu, ceea ce indica senzatii si stari emotionale "calde", precum si relatii amiabile cu cei din jur, in special cu persoanele de sex opus, cu care se inchide circuitul energetic bipolar. Prezenta culorii galbene in corpul emotional indica prudenta, atentie marita la evenimentele vietii, ceea ce corespunde unei stari afective "linistite", specifica omului care nu traieste cu capul in nori, atent si circumspect la ceea ce se intampla in jurul lui. Prudenta fireasca - nu si cea exagerata - in toate momentele vietii, atentia marita asupra influentelor de toate tipurile, constituie raspunsurile corecte si binevenite ale omului la ceea ce viata ii ofera. Nu tot ce zboara se mananca si nu tot ce sclipeste este aur pur. Uneori aurul se ascunde si in noroi, iar stralucirea generata din dorinta de a epata ostentativ poate ascunde mizeria. Culoarea verde indica capacitatea de a iubi in sens pamantesc si, intr-un sens larg, capacitatea unui om de a se apropia de alti oameni intr-un mod deschis si binevoitor. Culoarea albastra indica intelepciune in gestionarea emotiilor si a starilor afective, o anumita pace, dar si singuratate. Culoarea aurie sau, destul de rar, culoarea alba denota faptul ca persoana respectiva este capabila sa daruiasca iubirea dincolo de sexualitate si sa aduca mangaierea celorlalti in momentele grele. Minciuna aduce nuante de gri, in timp ce rostirea adevarului aduce nuante deschise de albastru sau auriu. Cand omul este alaturi de cei pe care-i iubeste, corpul sau emotional se coloreaza in rosu deschis sau in visiniu, iar cand doua persoane se ating fizic, corpurile lor emotionale se coloreaza in verde sau verde-albastrui. In momentul in care doua persoane intretin raporturi sexuale, corpurile emotionale se "imbratiseaza", devenind verzi ca firul de iarba. Anterior orgasmului sau emisiei seminale, pentru o scurta perioada de timp, corpurile emotionale devin visinii sau sangerii; dupa orgasm devin albastre cu reflexe argintii. Vrajitoarele au, in marea majoritate a timpului, corpul emotional de culoare neagra, iar la prostituate corpul emotional capata tente cenusii. 
Corpul astral are, in general, culori asemanatoare cu cele ale corpului emotional. Totusi, culorile corpului astral sunt mai frumoase si mai luminoase. Influentele negative, care se manifesta prin culori intunecate, cuprind corpul astral doar in momentul in care omul are vicii de fond, iar boala sufleteasca devine cronica. Influentele negative se traduc prin culori intunecate ce emit sunete dizarmonice; ele seamana cu mici paraziti care murdaresc aura. Corpul astral, situat oarecum deasupra sau paralel fata de corpul mental inferior (asa vede Eugen prin clarvedere) este cel mai greu de atins de influentele negative, pentru simplul motiv ca aceste influente sunt, de cele mai multe ori, oprite de corpul mental. Numai in cazul unor "bombardamente" serioase, mentalul este strapuns, iar noxele - influentele aurice nefaste - ajung la corpul astral. Totusi, chiar daca patrund pana la nivelul corpului astral, noxele pot fi usor indepartate in momentul in care omul este convins de necesitatea modificarii felului de viata si a eliminarii viciilor. Corpul mental inferior are, de obicei, culoarea galbena stralucitoare a soarelui, dar se intampla, de multe ori, sa se "pateze", capatand culori intunecate datorita influentelor corpului emotional. Corpurile aurice se comporta precum subsistemele unui sistem mai vast, fiecare dintre ale avand o anumita constienta difuza si o anumita autonomie. In cadrul intregului sistem care este fiinta omeneasca, subsistemele aurice au tendinta de a uita de "stapan" si de a se manifesta potrivit nivelului propriu de evolutie. Cel care trebuie sa ia comanda este spiritul, dar, cel putin la omul obisnuit, spiritul doarme, la fel cum doarme si corpul duh. Astfel, sufletul omului este elementul care preia, in timpul existentei incarnate, "fraiele puterii". Sufletul omului are o oarecare stapanire asupra intregului ansamblu prin intermediul corpului astral si corpului mental inferior. Corpul mental a fost inrobit mereu, de-a lungul evolutiei, atat de corpul eteric (instincte primare: supravietuirea, lupta pentru existenta), cat si de corpul emotional. Pacalit mereu de pofte, dorinte si pasiuni, corpul mental este intr-o continua lupta cu corpul emotional, fiind obligat, de cele mai multe ori, sa taie cu bisturiul orice exces al acestuia. Cu cat omul este mai evoluat si deci, are mai multe experiente de viata de-a lungul incarnarilor, cu atat mentalul se opune mai hotarat oricaror tendinte de "pacalire" si de "seducere". In fiecare om se duce o lupta acerba intre "pofte" si "ratiune", iar cel mai puternic castiga. Corpul mental - ca subsistem autonom in cadrul structurii aurice a fiintei umane - se opune atat cat poate, traind permanent cu frica de a fi "eliberat" sau "suspendat" o perioada din functie, rastimp in care aspectul emotional ar putea sa-si faca de cap. In fond, betia nu este altceva decat suspendarea din functie a mentalului, rastimp in care corpul emotional isi satisface poftele. In momentul in care castiga corpul emotional, corpul mental se acopera in unele locuri cu o pelicula energetica cafenie, in functie de natura erorii, seductiei sau ispitei. La nivelul corpului mental au loc o serie de procese care pot fi remarcate prin clarvedere de catre Eugen, dar care, la fel de bine, pot fi cercetate de fiecare om in parte, prin introspectie. Fiecare om intuieste procesele care au loc la nivelul corpului mental. Daca omul actioneaza intr-un mod brutal - de exemplu, inseland sau lovind aproapele - toate corpurile aurice se incarca cu noxe negative, care se manifesta prin culori intunecate. Repetand de mai multe ori aceleasi fapte, vorbe si ganduri, acestea se inradacineaza adanc la toate nivelurile aurice, prezentandu-se ca niste norisori intunecati. In momentul in care noxele intunecate patrund in profunzime, formand ceea ce s-ar denumi un caracter negativ, mentalul devine din ce in ce mai intunecat, iar boala se cronicizeaza. Mentalul stie din experientele anterioare ce inseamna sa faci raul, sa urasti, sa lovesti, sa furi, sa jignesti, si da indicatiile cuvenite celorlalte campuri aurice. In cazul in care nu este suficient de convingator ori nu are suficienta experienta in acest sens, tot el va fi - cel putin in prima instanta - cel care va plati oalele sparte. Astfel, mentalul va fi lovit cu aceeasi moneda, omul in cauza primind de la viata exact ceea ce el a dat altora, iar cei care-l vor face sa sufere vor fi cei de care se simte atasat. Suferind neincetat aceleasi lovituri de la cei pe care-i iubeste si-i sunt apropiati, omul intelege, prin intermediul mentalului sau, ca nu trebuie sa se mai comporte in acelasi mod si, astfel, apare o noua culoare la nivelul corpului mental inferior: un amestec intre cenusiu si verde, care este culoarea remuscarii. Privita din acest punct de vedere, se poate spune ca alchimia proceselor mentale are la baza constientizarea si formarea constiintei. Corpul mental superior si corpul spiritual nu apar la toti oamenii, ci doar la cei care au depus eforturi in vederea dezvoltarii lor. Culoarea de baza a corpul mental superior este galbenul-auriu. Uneori, corpul mental superior capata o culoare aurie stralucitoare. Argintiul pur este culoarea celor care se roaga, iar aceasta culoare apare ca un nimb argintiu de cativa centimetri. Prin intermediul corpului mental superior, omul intelege intuitiv Ordinea cosmica. Luminozitatea corpului spiritual indica acea capacitate a omului de a iubi neconditionat, in afara limitarilor ce tin de o persoana anume sau de sex. Corpul spiritual este vizibil la marginea corpului mental superior ca un efect de coroana, asa cum apare in cazul eclipselor de soare. In cazul persoanelor care se roaga zilnic, mai ales in cazul preotilor, corpul spiritual este mult mai mare decat la ceilalti oameni. Corpul spiritual este desenat si pe peretii bisericilor, el fiind, de fapt, nimbul stralucitor cu care sunt infatisati sfintii. Culorile corpului mental superior si corpului spiritual sunt diferite de culorile care se manifeasta in corpurile emotional si astral. Ele sunt mult mai fine, mai stralucitoare, mai luminoase, mai diafane. Culoarea albastra sau aurie de la nivel corpului emotional este destul de departe de culoarea omonima care se manifesta la nivelul corpului mental superior sau spiritual. 
Pe masura ce omul evolueaza, culorile aurei dobandesc o stralucire mai intensa si o luminozitate mai mare. De exemplu, la oamenii situati in clasa a treia evolutiva, corespunzatoare culorii galben a corpului duh - care este clasa evolutiva cea mai raspandita in zilele noastre - culorile de baza ale tuturor corpurilor aurice par a avea nuante opace. Putin cate putin, prin eforturi sustinute din partea oamenilor care se "civilizeaza", culorile intunecate ale tuturor corpurilor aurice se transforma in culori placute, in care predomina galbenul stralucitor, auriul, iar in cazul in care omul se roaga, argintiul pur. Astfel, se poate vorbi despre o alchimie aurica, in care culorile inchise si murdare, insotite de tonuri sonore grave si joase, precum huruitul trenului care intra intr-un tunel, se transforma in culori frumoase si luminoase, ce emit sunete melodioase si placute, tot mai asemanatoare cu muzica sferelor - "zgomotul de fond" al cosmosului.