Clarvazator in lumea eterica

Acesta a fost insa inceputul unei aventuri ce nu s-a incheiat nici in ziua de astazi. La cateva zile dupa aceea, "halucinatiile" au revenit, dar de data aceasta Eugen nu s-a mai speriat la fel ca prima oara, ci, metodic, a inceput sa investigheze ceea ce se perinda in jurul sau. A inteles ca s-a petrecut un eveniment important, dar nu a inteles de la inceput ca a dobandit o capacitate noua, definita de cercetarile traditiei ezoterice si de parapsihologia moderna prin termenul de "clarvedere" sau "a doua vedere".  Cu timpul, Eugen nu s-a mai speriat la contactul cu acea lume enigmatica si, mai mult decat atat, a invatat sa-si provoace singur, prin presarea anumitor puncte de pe suprafata trupului, capacitatea de a o percepe prin cea de-a doua vedere, ori de cate ori doreste. In cele din urma, a fost remarcat de fiintele care, nu cu mult timp in urma, il speriasera de moarte. Si intre acele fiinte impresionante si Eugen s-a infiripat un dialog, care continua si astazi. La inceput neincrezator, Eugen le-a intrebat daca sunt intr- adevar extraterestre, asa cum crezuse initial. Zambind, acele fiinte stralucitoare i-au replicat ca nu auzisera vreodata despre extraterestri - despre fiinte provenite din afara globului terestru,care sa se deplaseze cu aparate de zbor materiale - dar l-au invitat pe Eugen ca, in cazul in care va remarca vreuna, sa le dea si lor de stire, sa se minuneze impreuna ca exista ceva despre care n-au aflat. Dar in momentul in care a dorit sa stie cine si ce sunt, Eugen a primit de la impozantele fiinte care populau acea lume raspunsul ca sunt "fratii mai mari ai fiilor femeii", adica, ceea ce, noi, oamenii, denumim prin termenul generic de Ingeri. In momentul in care intalneste o fiinta angelica, discutia incepe, invariabil, cu intrebarea "Ce vrei sa stii". Uneori, este necesar ca fiinta angelica sa explice de mai multe ori pentru a fi priceput de o minte omeneasca; dincolo de toate, rabdarea, bunatatea si  modul lor impecabil de comportare depasesc orice limita a imaginatiei. Nimeni nu se supara cand este intrebat, toate fiintele sunt fericite ca pot raspunde unei fiinte umane incarnate. Nimeni nu este in criza de timp, desi vastitatea activitatilor pe care le desfasoara este imposibil de conceput.     Toate fiintele ingeresti se comporta cu un om ca si cum ar fi cel mai important element din cosmos, iar aceasta nu se petrece doar cu o singura fiinta umana, ci cu toti oamenii deopotriva. Cand omul sufera, fiintele angelice sufera impreuna cu el, cand omul este bucuros, se bucura impreuna cu el. Bucuria lor cea mai mare este de a-l ajuta pe om, "fratele lor mai mic", care, de cele mai multe ori, greseste si sufera consecintele actelor sale. Paralel cu investigarea amanuntita a lumii respective si a fiintelor intalnite, Eugen a remarcat un alt fapt interesant: ori de cate ori era conectat la cea de-a doua vedere, putea vedea dublura eterata, aura energetica ce invaluie orice fiinta vie din lumea materiala.     
In acea perioada, Eugen nu era inca informat ca omul , poseda aura, suflet sau spirit, nici ca exista o lume a spiritelor sau o lume de "dincolo". Educatia sa, mai mult materialista, nu ii adusese pana atunci in atentie faptul ca dincolo de lumea materiala mai poate exista si altceva. Acesta este si motivul pentru care, in prima etapa a dezvoltarii capacitatilor de clarvazator, denumea intr-un mod impropriu structurile aurei prin termeni precum "camasi", iar chakrele prin termeni precum "leduri" sau "beculete".
Dupa ce s-a obisnut sa perceapa prin cea de-a doua vedere, Eugen a fost implicat intr-un alt eveniment dramatic. Internat in spital, in urma unei crize renale, a fost supus unei operatii. Atunci a suferit un accident postoperatoriu, in urma caruia a trecut printr-o experienta de moarte clinica. Decorporarea si recorporarea, precum si trecerea prin etapele succesive ale mortii clinice, au reprezentat alte experiente notabile, care l-au determinat sa continuie investigarea aurei umane si a lumii paralele prin cea de-a doua vedere.D upa terminarea perioadei de convalescenta ce a urmat operatiei, Eugeu a reluat metodic investigatia. O lunga perioada de timp, prin procedeul deja cunoscut, Eugen si- a activat voluntar cea de-a doua vedere, pentru a putea observa atat aurele umane cat si lumea paralela - care nu este alta decat lumea eterica. 
Lumea eterica este, dupa cum bine se stie, diferita de lumea astrala - lumea in care merg oamenii dupa momentul mortii. Lumea eterica este, de fapt, o lume intermediara intre lumea fizica si lumea astrala. In ceea ce priveste lumea eterica, Eugen poate observa prin cea de-a doua vedere doar ce se afla in fata lui si ceea ce-i permite acuitatea vizuala; el poate vedea doar cat ii permite acuitatea vizuala in astfel de conditii. Decorul lumii eterice este diferit de decorul lumii materiale, desi cuprinde aceleasi forme de relief: campii, munti, ape curgatoare. Acolo unde exista orase in lumea materiala, in lumea eterica nu exista decat forme de relief asemanatoare campiilor, in care se observa arbori si pomi fructiferi. Intrucat, in lumea eterica exista si munti inalti, este firesc ca Eugen sa-i poata observa doar de la departare, intrucat ar trebui sa ... zboare pentru a ajunge acolo. Muntii din lumea materiala nu sunt situati in aceleasi locuri in care se afla cei din lumea eterica. 
Pe de alta parte, este bine de stiut si faptul ca nici un om care poseda cea de-a doua vedere nu poate cunoaste absolut tot ce se afla in lumea eterica. Cel care poseda cea de- a doua vedere trebuie sa se deplaseze in lumea materiala pentru a urmari decorul si peisajele din lumea eterica. Astfel, daca in lumea eterica, Eugen are in fata un copac, sa spunem la cinci metri, trebuie sa se deplaseze cinci metri in lumea materiala, pentru a fi exact in fata lui.     Totusi, nu doar observarea vizuala a lumii eterice si a aurei umane constituie atributul fundamental al clarvazatorului Eugen. In afara simtului vazului, el are dezvoltate alte trei simturi de baza, care pot aduce informatii valoroase: auzul, mirosul si
simtul vechimii. Prin vaz, Eugen ia cunostinta de formele si culorile mediului lumii eterice si ale aurei. Culorile, de cele mai multe ori, sunt diferite de cele care exista in lumea materiala, au o alta stralucire si o alta intensitate. Verdele din lunea materiala nu este asemanator cu cel din lumea eterica sau cu cel prezent in straturile aurei. De asemenea, exista si culori fara corespondent in lumea materiala. Auzul este un simt complementar de mare valoare cognitiva, intrucat, spre deosebire de lumea materiala, fiecare obiect, fiinta sau element emite un anumit sunet. De fapt, sunetul nu poate fi despartit de culoarea sa corespondenta. Fiecare fiinta a lumii eterice poseda propriul sunet de fond, care nu seamana cu al alteia. Fiecare element auric are, de asemenea, propriul sau sunet. Universul nu este doar cromatic, ci si sonor, iar aceste doua elemente ale cosmosului dau o bogatie de informatii pe care cunoasterea din lumea materiala nu le poate oferi. Asemanator, mirosul reprezinta un factor suplimentar in procesul cunoasterii. 
In general, mirosurile perceptibile in lumea eterica si in structurile aurei sunt diferite de cele existente in lumea materiala, precumpanind in general mirosurile florale. Se poate stabili totusi o corespondenta cu mirosuri cunoscute din planul fizic. La toate acestea se adauga un simt care nu are corespondent in lumea materiala: simtul vechimii. Acest simt, care nu pare sa aiba un organ specific, precum este urechea pentru auz sau ochii pentru vaz, permite o intelegere aprofundata a mediului eteric, dar mai ales a fiintelor umane sau nonumane intalnite. Fiecare fiinta are propria sa experienta de viata, care este perceputa sub forma acestui simtamant uman: vechimea. De asemenea, prin intermediul simtului vechimii se poate percepe intr-un mod inedit vechimea straturilor aurice. Multi dintre noi, in anumite momente ale existentei noastre, ne simtim, dintr-o data, foarte batrani sau simtim difuz faptul ca avem in spate o indelungata experienta de viata, ce pare ca transcende scurta existenta in lumea materiala. Daca am ridica la puterea a zecea un astfel de simtamant, ne-am putea face o idee cu privire la ceea ce este simtul vechimii. Fiintele spirituale au o vechime incomensurabila, care aproape socheaza pe cel care le poate percepe. Oamenii sunt, la randul lor, diferentiati: unii sunt mai tineri, altii sunt mult mai batrani, deci au o experienta spirituala mult mai indelungata. Acum trebuie facuta o constatare extrem de importanta: Eugen nu poate patrunde in lumea eterica, ci doar o poate vedea. Nici un om incarnat nu poate patrunde corporal in lumea eterica (in stadiul evolutiv actual), pentru ca nu are cum.     Eugen doar vede lumea eterica - desigur, prin cea de-a doua vedere - dar nu poate interactiona cu ea. De exemplu, in lumea eterica exista arbori cu fructe, dar el nu poate culege un fruct de pe o ramura. De cate ori a incercat sa culeaga un fruct, sa rupa o crenguta sau sa atinga o fiinta de lumina a fost ca si cum ar fi incercat sa prinda vantul: a trecut prin ea, asa cum trece mana unui om Printr-o imagine holografica proiectata de un sistem de laseri. Este ca si cum un copil ar incerca sa prinda o raza de soare ce se strecoara prin fanta unei usi intredeschise. Este extrem de interesant si modul in care imaginea lumii eterice se proiecteaza omnidirectional in jurul lui, precum o holograma. 
Sa spunem ca, intr-un anumit moment, Eugen priveste spre directia fizico-geografica terestra vest. In acel moment, se deschide o imensa panorama, in care se vede acea parte din lumea eterica. Decorul din lumea materiala - imaginea vizuala a lumii fizice imprimata pe retina - se estompeaza aproape complet, iar in locul ei apare un alt decor: de exemplu, o padure gigantica, cu arbusti imensi, bogati in fructe. Daca schimba pozitia, imaginea se modifica, in functie de perspectiva: se vad alti copaci sau se vede alt peisaj. Eugen poate comunica, de asemenea, cu fiintele din acea lume, dar nu poate fi atins material, ci doar auric. Mai mult decat atat, Eugen a devenit un canal de comunicare intre cele doua lumi: pe de-o parte, el poate observa lumea eterica, iar pe de alta parte fiintele din lumea eterica pot vedea, prin intermediul lui, lumea materiala, asa cum se vede prin ochii fizici ai unui om.