^» Creaţia falsă <^f
în prima perioadă a existenţei planului cuantic material, îngerii din ierarhia Fiilor luminii se manifestau în lumea materială şi vorbeau, faţă în faţă, cu oamenii. Precum Fiii Luminii se manifestau în trupurile lor de lumină, tot astfel Fiii întunericului - fiinţele Dree şi Lorehh - au dobândit capacitatea de a se manifesta în trupurile lor energetice la nivelul lumii materiale. Atât Fiii Luminii, cât şi Fiii întunericului erau observaţi de toţi oamenii întrupaţi. Dacă îngerii din iararhia Fiilor Luminii (inclusiv spiritele naturii bune) se puteau manifesta direct, cei din ierarhia Fiilor întunericului (Lorehh şi Dree) se manifestau doar de-a lungul razelor de creaţie. Lorehh şi Dree locuiau în haos, dar nu
puteau pătrunde în lumea materială decât de-a lungul razelor de creaţie deschise de oamenii întrupaţi. Pentru ei, nu exista decât o singură cale de a pătrunde în lumea materială: razele de creaţie. De câte ori un om întrupat era sfătuit, direct, de către un spirit bun al naturii sau de către un înger din ierarhia Fiilor luminii cu privire la un subiect, se înfiinţa, în partea opusă, şi un Fiu al întunericului: Lorehh sau Dree. în momentul în care se manifesta îngerul, apărea şi reprezentantul Celui rău, care-1 sfătuia pe om să facă ceea ce-i place şi să nu asculte de înger, care "vrea să-i strice plăcerea". Astfel, alături de un oameni se manifestau atât fiinţele luminii, cât şi cele ale întunericului în planul cuantic material, fiinţele Dree şi Lorehh s-au manifestat progresiv, fiind chemate de pharismah-urile întunecate emise de oamenii din lumea materială. Cu cât oamenii din lumea materială au făptuit acte mai grave, depârtându-se de Ordinea cosmică, cu atât au chemat fiinţe ale întunericului mai puternice, a căror rază de acţiune şi influenţă era mai mare. în prima fază au fost chemate la existenţă, direct din haos, Dree şi Lorehh destul de mici ca putere şi tărie - cu grade mici pe scara ierarhică. Primele fiinţe întunecate venite din haos, de-a lungul razelor de creaţie, au fost spirite ale naturii Lorehh, pe care le putem denumi "ale putreziciunii naturii" sau Lorehh ale aspectului eteric (care erau de pământ, de apă, de foc şi de aer, în funcţie de elementul în care se manifestau) - pe scurt, Lorehh eterice. Lorehh eterice sunt acele spirite ale naturii care, înainte de rebeliune, aveau misiunea de a se îngriji de buna funcţionare a naturii - menţinerea naturii în stare vie (natura lipsită de putreziciune). După rebeliune, aceste fiinţe au devenit opusul a ceea ce au fost; au devenit spirite ale naturii care aduc putreziciunea naturii. în urma activităţii oamenilor în lumea materială, ele au silit spiritele bune ale naturii (spiritele bune ale naturii sunt denumite zaurdari) să plece din natură şi s-au instalat în locul lor; în momentul în care a plecat un spirit bun al naturii, a cărui menire este de a asigura perpetuarea creaţiei, a intervenit un spirit rebel al naturii - Lorehh. Astfel, întunericul a luat locul luminii. Pe atunci, majoritatea oamenilor aveau o ingenuitate compatibilă cu a copiilor de astăzi. Tot ce era strălucitor, le stârnea bucuria şi entuziasmul, astfel că nu a fost prea greu să fie amăgiţi de Lorehh eterici. Pe măsură ce tot mai mulţi oameni au fost amăgiţi de Lorehh eterici, răul s-a infuzat în natură, iar mediul s-a modificat. Creaţia perfectă a lui Dumnezeu a început să dispară, iar zaurdarii (spiritele bune ale naturii) s-au retras, datorită faptului că nu mai corespundeau energetic cu noul mediu. Astfel, mediul s-a metamorfozat - a apărut o natură ce presupunea moartea şi putreziciunea. Când natura a cunoscut o degradare accentuată, Lorehh eterici s-au înfăţişat oamenilor drept salvatori. Ei au cerut oamenilor să facă după cuvântul lor şi să fie proclamaţi drept -onducători, iar oamenii şi-au dat acceptul, Ia fel cum, în ziua de astăzi, în cadrul unor alegeri, oamenii îşi dau votul unui singur om, lăsându-şi destinul în mâinile acestuia. în schimbul acestui troc, Lorehh eterici au creat adevărate zone paradiziace artificiale ce se inserau ca nişte enclave în mediul, pe cale de a se degrada, al pământului fizic. Astfel, pe suprafaţa pământului au apărut nenumărate enclave paradiziace artificiale. Fermecaţi de noua creaţie, oamenii s-au strâns în nou înfiinţatele paradisuri artificiale care, la început, nu erau mai mari ca un stadion de fotbal. Aderând la noul tip de paradis, oamenii au devenit sclavi în toată regula. în momentul în care aderau la noua comunitate, oamenii primeau o pecete aurică, pe care o putem numi pecete luciferică. Ea era aplicată, în cadrul unui ritual de "înfrăţire", ca semn al supunerii omului în faţa unei fiinţe Lorehh eterice.(18) Un Lorehh eteric nu are capacitatea de a crea, prin propria sa putere, o zonă paradiziacă. Pentru a crea în mod artifical o zonă paradiziacă, un Lorehh trebuia să preia puterea (energia) oamenilor. Lorehh poate doar să canalizeze energia preluată de la oameni, nu să emită energie proprie. Puterea (energia) era preluată de la oameni doar în urma ritualurilor de "înfrăţire", ce presupunea aplicarea peceţii luciferice. Când oamenii au fost de acord cu propunerea fiinţei întunecate, au emis, invariabil, şi o energie pharismah întunecată, care a urmat traseul cunoscut: a fost absorbită prin centru pentru a reapărea la periferie. Cu fiecare pharismah întunecată, se amplifica cumulul de energie preluat de la oameni, iar puterea fiinţei Lorehh creştea în mod proporţional. Procedeul nu era prea complicat. Lorehh se adresau oamenilor cam în felul următor: - "După cum vedeţi, în jurul vostru natura se deteriorează; în curând nu o să mai aveţi hrană. O să îmbătrâniţi foarte rapid şi, în final, o să muriţi. Dar eu vă voi salva. Veniţi aşadar în paradisul creat de mine; cu cât veţi veni mai mulţi, cu atât paradisul va fi mai amplu şi mai vast, iar hrana va fi din abundenţă. Trupurile voastre nu vor îmbătrâni şi nu veţi mai gusta moartea".
Ceea ce spunea un Lorehh se adeverea până în cele mai mici amănunte. Minciuna consta, fireşte, în faptul că fiinţele Lorehh eterice îşi arogau o putere ce nu era a lor. Puterea şi energia erau ale oamenilor Din marea masă a celor mulţi, Lorehh îşi alegea un om, care era proclamat drept conducător şi reprezentant al său. Ales cu grijă, acel om făcea parte, cel mai adesea, din sămânţa cea rea. Acest om devenea astfel canalul prin care puterea şi energia erau preluate de la ceilalţi membri ai comunităţii. în cadrul enclavei paradiziace avea loc o creaţie artificială - o creaţie falsă -, care copia adevărata creaţie a lui Dumnezeu. în enclava paradiziacă artificială, hrana se găsea din abundenţă, iar trupurile oamenilor nu îmbătrâneau, fiind permanent susţinute prin racolarea de noi membri, care furnizau energie suplimentară. Când un membru al comunităţii voia un nou fel de pom fructifer, care să producă fructe cu un anumit gust, nu era nici o problemă: se crea special pentru el acel pom fructifer. Totul părea o joacă de copii: oamenii-copii cereau să se realizeze diferite elemente vegetale, plăcute la vedere şi bune la gust, care se realizau prin grija conducătorului uman şi a fiinţei Lorehh. Paralel cu acest proces, la oameni s-a format pentru prima oară sentimentul proprietăţii: "copacul meu preferat, unde mă odihnesc doar eu", "fructele mele cele gustoase, mai gustoase decât ale tale, pe care nu le mănânc decât eu" etc. Anterior acestui moment, sentimentul proprietăţii nu exista. Problema devenea cu adevărat serioasă doar în momentul în care oamenii părăseau, tot în joacă, habitatul stabilit - enclava stăpânită de Lorehh. în afara habitatului se petrecea un eveniment cumplit: oamenii nu mai găseau hrană, trupurile lor tindeau să îmbătrânească rapid; nu o dată, survenea moartea instantanee. în aceste condiţii, Lorehh - sau după caz, conducătorul din sămânţa cea rea - avertiza "norodul" să nu se mai aventureze în afara habitatului, în "haos", acolo unde veghea "duşmanul". Fireşte, speriat de cele petrecute, norodul rămânea cuminte în habitatul unde avea toate cele trebuincioase unui trai îndestulat. Acesta a fost "scenariul" după care mare parte din creaţia adevărată a lui Dumnezeu a pălit, iar natura şi-a pierdut caracteristicile edenice originare. în locul ei, au fost construite zonele pseudoparadiziace în care totul se perpetua în condiţii Oficiale. Toate aceste zone au fost constituite în urma înfrăţirii nefireşti a oamenilor cu fiinţele Lorehh eterice. Fiinţele Lorehh nu au făcut altceva decât să transforme energiile naturale ale oamenilor şi să "formateze" (dacă ne este permisă folosirea unui astfel de termen) pseudoparadisuri magice. Cu cât aderau mai mulţi oameni, cu atât puterea şi tăria unui Lorehh devenea mai ] mare, iar enclava se mărea. Prima consecinţă a acestor acţiuni potrivnice Ordinii cosmice a fost despărţirea oamenilor de adevăratul Dumnezeu -Dumnezeu Unicul, Creatorul cerului şi al pământului. în locul Său s-au manifestat o mulţime de zeişori - dumnezei falşi -, care s-au erijat în creatori şi stăpâni ai unui teritoriu. A doua consecinţă a fost despărţirea omului de om; oamenii s-au diferenţiat, în funcţie de peceţile aurice. A treia consecinţă a fost înstrăinarea omului de natură.
în prima perioadă a existenţei planului cuantic material, îngerii din ierarhia Fiilor luminii se manifestau în lumea materială şi vorbeau, faţă în faţă, cu oamenii. Precum Fiii Luminii se manifestau în trupurile lor de lumină, tot astfel Fiii întunericului - fiinţele Dree şi Lorehh - au dobândit capacitatea de a se manifesta în trupurile lor energetice la nivelul lumii materiale. Atât Fiii Luminii, cât şi Fiii întunericului erau observaţi de toţi oamenii întrupaţi. Dacă îngerii din iararhia Fiilor Luminii (inclusiv spiritele naturii bune) se puteau manifesta direct, cei din ierarhia Fiilor întunericului (Lorehh şi Dree) se manifestau doar de-a lungul razelor de creaţie. Lorehh şi Dree locuiau în haos, dar nu
puteau pătrunde în lumea materială decât de-a lungul razelor de creaţie deschise de oamenii întrupaţi. Pentru ei, nu exista decât o singură cale de a pătrunde în lumea materială: razele de creaţie. De câte ori un om întrupat era sfătuit, direct, de către un spirit bun al naturii sau de către un înger din ierarhia Fiilor luminii cu privire la un subiect, se înfiinţa, în partea opusă, şi un Fiu al întunericului: Lorehh sau Dree. în momentul în care se manifesta îngerul, apărea şi reprezentantul Celui rău, care-1 sfătuia pe om să facă ceea ce-i place şi să nu asculte de înger, care "vrea să-i strice plăcerea". Astfel, alături de un oameni se manifestau atât fiinţele luminii, cât şi cele ale întunericului în planul cuantic material, fiinţele Dree şi Lorehh s-au manifestat progresiv, fiind chemate de pharismah-urile întunecate emise de oamenii din lumea materială. Cu cât oamenii din lumea materială au făptuit acte mai grave, depârtându-se de Ordinea cosmică, cu atât au chemat fiinţe ale întunericului mai puternice, a căror rază de acţiune şi influenţă era mai mare. în prima fază au fost chemate la existenţă, direct din haos, Dree şi Lorehh destul de mici ca putere şi tărie - cu grade mici pe scara ierarhică. Primele fiinţe întunecate venite din haos, de-a lungul razelor de creaţie, au fost spirite ale naturii Lorehh, pe care le putem denumi "ale putreziciunii naturii" sau Lorehh ale aspectului eteric (care erau de pământ, de apă, de foc şi de aer, în funcţie de elementul în care se manifestau) - pe scurt, Lorehh eterice. Lorehh eterice sunt acele spirite ale naturii care, înainte de rebeliune, aveau misiunea de a se îngriji de buna funcţionare a naturii - menţinerea naturii în stare vie (natura lipsită de putreziciune). După rebeliune, aceste fiinţe au devenit opusul a ceea ce au fost; au devenit spirite ale naturii care aduc putreziciunea naturii. în urma activităţii oamenilor în lumea materială, ele au silit spiritele bune ale naturii (spiritele bune ale naturii sunt denumite zaurdari) să plece din natură şi s-au instalat în locul lor; în momentul în care a plecat un spirit bun al naturii, a cărui menire este de a asigura perpetuarea creaţiei, a intervenit un spirit rebel al naturii - Lorehh. Astfel, întunericul a luat locul luminii. Pe atunci, majoritatea oamenilor aveau o ingenuitate compatibilă cu a copiilor de astăzi. Tot ce era strălucitor, le stârnea bucuria şi entuziasmul, astfel că nu a fost prea greu să fie amăgiţi de Lorehh eterici. Pe măsură ce tot mai mulţi oameni au fost amăgiţi de Lorehh eterici, răul s-a infuzat în natură, iar mediul s-a modificat. Creaţia perfectă a lui Dumnezeu a început să dispară, iar zaurdarii (spiritele bune ale naturii) s-au retras, datorită faptului că nu mai corespundeau energetic cu noul mediu. Astfel, mediul s-a metamorfozat - a apărut o natură ce presupunea moartea şi putreziciunea. Când natura a cunoscut o degradare accentuată, Lorehh eterici s-au înfăţişat oamenilor drept salvatori. Ei au cerut oamenilor să facă după cuvântul lor şi să fie proclamaţi drept -onducători, iar oamenii şi-au dat acceptul, Ia fel cum, în ziua de astăzi, în cadrul unor alegeri, oamenii îşi dau votul unui singur om, lăsându-şi destinul în mâinile acestuia. în schimbul acestui troc, Lorehh eterici au creat adevărate zone paradiziace artificiale ce se inserau ca nişte enclave în mediul, pe cale de a se degrada, al pământului fizic. Astfel, pe suprafaţa pământului au apărut nenumărate enclave paradiziace artificiale. Fermecaţi de noua creaţie, oamenii s-au strâns în nou înfiinţatele paradisuri artificiale care, la început, nu erau mai mari ca un stadion de fotbal. Aderând la noul tip de paradis, oamenii au devenit sclavi în toată regula. în momentul în care aderau la noua comunitate, oamenii primeau o pecete aurică, pe care o putem numi pecete luciferică. Ea era aplicată, în cadrul unui ritual de "înfrăţire", ca semn al supunerii omului în faţa unei fiinţe Lorehh eterice.(18) Un Lorehh eteric nu are capacitatea de a crea, prin propria sa putere, o zonă paradiziacă. Pentru a crea în mod artifical o zonă paradiziacă, un Lorehh trebuia să preia puterea (energia) oamenilor. Lorehh poate doar să canalizeze energia preluată de la oameni, nu să emită energie proprie. Puterea (energia) era preluată de la oameni doar în urma ritualurilor de "înfrăţire", ce presupunea aplicarea peceţii luciferice. Când oamenii au fost de acord cu propunerea fiinţei întunecate, au emis, invariabil, şi o energie pharismah întunecată, care a urmat traseul cunoscut: a fost absorbită prin centru pentru a reapărea la periferie. Cu fiecare pharismah întunecată, se amplifica cumulul de energie preluat de la oameni, iar puterea fiinţei Lorehh creştea în mod proporţional. Procedeul nu era prea complicat. Lorehh se adresau oamenilor cam în felul următor: - "După cum vedeţi, în jurul vostru natura se deteriorează; în curând nu o să mai aveţi hrană. O să îmbătrâniţi foarte rapid şi, în final, o să muriţi. Dar eu vă voi salva. Veniţi aşadar în paradisul creat de mine; cu cât veţi veni mai mulţi, cu atât paradisul va fi mai amplu şi mai vast, iar hrana va fi din abundenţă. Trupurile voastre nu vor îmbătrâni şi nu veţi mai gusta moartea".
Ceea ce spunea un Lorehh se adeverea până în cele mai mici amănunte. Minciuna consta, fireşte, în faptul că fiinţele Lorehh eterice îşi arogau o putere ce nu era a lor. Puterea şi energia erau ale oamenilor Din marea masă a celor mulţi, Lorehh îşi alegea un om, care era proclamat drept conducător şi reprezentant al său. Ales cu grijă, acel om făcea parte, cel mai adesea, din sămânţa cea rea. Acest om devenea astfel canalul prin care puterea şi energia erau preluate de la ceilalţi membri ai comunităţii. în cadrul enclavei paradiziace avea loc o creaţie artificială - o creaţie falsă -, care copia adevărata creaţie a lui Dumnezeu. în enclava paradiziacă artificială, hrana se găsea din abundenţă, iar trupurile oamenilor nu îmbătrâneau, fiind permanent susţinute prin racolarea de noi membri, care furnizau energie suplimentară. Când un membru al comunităţii voia un nou fel de pom fructifer, care să producă fructe cu un anumit gust, nu era nici o problemă: se crea special pentru el acel pom fructifer. Totul părea o joacă de copii: oamenii-copii cereau să se realizeze diferite elemente vegetale, plăcute la vedere şi bune la gust, care se realizau prin grija conducătorului uman şi a fiinţei Lorehh. Paralel cu acest proces, la oameni s-a format pentru prima oară sentimentul proprietăţii: "copacul meu preferat, unde mă odihnesc doar eu", "fructele mele cele gustoase, mai gustoase decât ale tale, pe care nu le mănânc decât eu" etc. Anterior acestui moment, sentimentul proprietăţii nu exista. Problema devenea cu adevărat serioasă doar în momentul în care oamenii părăseau, tot în joacă, habitatul stabilit - enclava stăpânită de Lorehh. în afara habitatului se petrecea un eveniment cumplit: oamenii nu mai găseau hrană, trupurile lor tindeau să îmbătrânească rapid; nu o dată, survenea moartea instantanee. în aceste condiţii, Lorehh - sau după caz, conducătorul din sămânţa cea rea - avertiza "norodul" să nu se mai aventureze în afara habitatului, în "haos", acolo unde veghea "duşmanul". Fireşte, speriat de cele petrecute, norodul rămânea cuminte în habitatul unde avea toate cele trebuincioase unui trai îndestulat. Acesta a fost "scenariul" după care mare parte din creaţia adevărată a lui Dumnezeu a pălit, iar natura şi-a pierdut caracteristicile edenice originare. în locul ei, au fost construite zonele pseudoparadiziace în care totul se perpetua în condiţii Oficiale. Toate aceste zone au fost constituite în urma înfrăţirii nefireşti a oamenilor cu fiinţele Lorehh eterice. Fiinţele Lorehh nu au făcut altceva decât să transforme energiile naturale ale oamenilor şi să "formateze" (dacă ne este permisă folosirea unui astfel de termen) pseudoparadisuri magice. Cu cât aderau mai mulţi oameni, cu atât puterea şi tăria unui Lorehh devenea mai ] mare, iar enclava se mărea. Prima consecinţă a acestor acţiuni potrivnice Ordinii cosmice a fost despărţirea oamenilor de adevăratul Dumnezeu -Dumnezeu Unicul, Creatorul cerului şi al pământului. în locul Său s-au manifestat o mulţime de zeişori - dumnezei falşi -, care s-au erijat în creatori şi stăpâni ai unui teritoriu. A doua consecinţă a fost despărţirea omului de om; oamenii s-au diferenţiat, în funcţie de peceţile aurice. A treia consecinţă a fost înstrăinarea omului de natură.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.