&> Atunci s-au cunoscut... «^
La scurt timp după formarea planului cuantic material, Adam şi Eva s-au cunoscut unul pe celălalt din punct de vedere trupesc. în planul cuantic material, Adam şi Eva s-au cunoscut pentru prima oară în păcat, fără să fi avut binecuvântarea Domnului Dumnezeu. Prima naştere a unui om în plan cuantic material s-a realizat în păcat, astfel că a venit la încarnare, prin sintonie, un om care se afla, în acel moment, în planurile cuantice situate în afara Oceanului de lumină, stăpânite de Cel rău. în mod firesc, ar fi trebuit să se întrupeze un spirit pur provenit din Lumea fără formă, dar, datorită păcatului protopărinţilor, poarta alfa s-a blocat, astfel că s-a întrupt un om din a doua generaţie - cam al 300-lea om din a doua generaţie, care trăise pe planeta Perfer. Numele său este Cain. Cain a fost prima fiinţă omenească născută direct în planul cuantic material. Faptul că primul fiu al protopărinţilor Adam şi Eva nu a fost un spirit pur, provenit din Lumea fără formă, s-a datorat modului în care a fost conceput - stării părinţilor din momentul împreunării. Ca regulă generală, progenitura care vine la întrupare este în rezonanţă cu natura modului în care s-au împreunat părinţii săi. Progenitura este compatibilă cu natura energiei pharismah emisă de părinţi în momentul concepţiei. In funcţie de respectarea Ordinii cosmice, părinţii au acele progenituri pe care le merită. Acest proces se produce neîncetat, de la Adam şi Eva până în ziua de astăzi. Orice fiinţă omenească este atrasă la întrupare printr-o pharismah creată de o pereche din planul material. Pharismah este emisă chiar în momentul contactului sexual. Ca o paranteză, din acest punct de vedere, se poate spune că există două tipuri de contacte sexuale. Primul tip de contact sexual poate fi denumit - deloc eufemistic - contact sexual protejat. Al doilea tip poate fi denumit contact sexual neProtejat. Contactul sexual protejat este acel contact care se reahzează fie sub cupola protectoare a iubirii, fie sub cupola 'rotectoare a instituţiei căsătoriei, ce presupune nu atât actul oficial încheiat în faţa instanţelor laice (în faţa ofiţerului stării civile), cât, mai ales, actul ritual încheiat în faţa instanţelor divine (ceea ce Biserica defineşte drept taina sfântă a căsătoriei). Când două fiinţe omeneşti se împreunează sexual, emit, fiecare, o pharismah. Când se iubesc emit energii modulate informaţional luminoase - pharismah luminoase. în consecinţă, în urma unui astfel de contact sexual vine la întrupare o progenitură compatibilă cu emisia de energie - pharismah luminoasă - emisă în secunda concepţiei. Acelaşi lucru se produce în urma unui contact sexual realizat sub cupola instituţiei căsătoriei. De fapt, instituţia căsătoriei a apărut doar în momentul în care iubirea a început să pălească în lumea oamenilor, fiind înlocuită cu interesele, calculele financiare sau pasiunea oarbă a partenerilor în cauză. Contactul sexual neprotejat se produce în orice împrejurare care nu face parte din cazurile descrise anterior, în
care nu există iubire sinceră sau în care nu există unire obţinută prin ritualul ce consfinţeşte taina căsătoriei. Când două fiinţe omeneşti se împreunează sexual în acest fel, emit energii pharismah întunecate. în aceste din urmă cazuri este chemată la întrupare o fiinţă omenească compatibilă energetic cu energia pharismah întunecată emisă în momentul concepţiei. Astfel, în urma emiterii uneia dintre cele două tipuri de pharismah - luminoasă sau întunecată - este atrasă la întrupare fie o fiinţă omenească bună, fie o fiinţă omenească rea; fie din planurile astralului, fie din iad. De altfel, mulţi oameni deveniţi părinţi se întreabă de ce Dumnezeu le-a dat un copil incompatibil cu ei, fără a se gândi că nu Dumnezeu a făcut o alegere în locul lor şi că ei înşişi au ales în momentul emiterii energiilor pharismah; părinţii în cauză au uitat felul în care s-a desfăşurat contactul sexual (protejat sau neprotejat) ce a dus la întruparea copilului şi dau, cel mai adesea, vina pe Dumnezeu pentru nereuşitele lor. în procesul aducerii la întrupare a unei fiinţe omeneşti, nu contează calitatea părinţilor ca oameni ori ca stare socială, ci doar calitatea actului sexual. Acest aspect este valabil în ziua de astăzi, aşa cum a fost valabil de-a lungul existenţei planului cuantic material, începând de la Adam şi Eva. Fireşte, pentru protopărinţi problema s-a pus într-un mod întrucâtva diferit. Dacă mai aşteptau puţin şi obţineau binecuvântarea de la Domnul Dumnezeu - ceea ce echivala cu unirea lor prin binecuvântare divină -, protopărinţii puteau aduce la întrupare un spirit pur, provenit din Lumea fără formă. Protopărinţii nu au avut însă răbdare, astfel că, alegând în inima lor să se împreuneze înainte de a fi venit sorocul ştiut numai de către Domnul Dumnezeu, au adus la întrupare o fiinţă omenească provenită din haosul controlat de Cel rău. Această fiinţă omenească s-a reîncarnat în ciclul al patrulea, fiind atrasă chiar de energiile pharismah emise de către protopărinţi în momentul concepţiei.
La scurt timp după formarea planului cuantic material, Adam şi Eva s-au cunoscut unul pe celălalt din punct de vedere trupesc. în planul cuantic material, Adam şi Eva s-au cunoscut pentru prima oară în păcat, fără să fi avut binecuvântarea Domnului Dumnezeu. Prima naştere a unui om în plan cuantic material s-a realizat în păcat, astfel că a venit la încarnare, prin sintonie, un om care se afla, în acel moment, în planurile cuantice situate în afara Oceanului de lumină, stăpânite de Cel rău. în mod firesc, ar fi trebuit să se întrupeze un spirit pur provenit din Lumea fără formă, dar, datorită păcatului protopărinţilor, poarta alfa s-a blocat, astfel că s-a întrupt un om din a doua generaţie - cam al 300-lea om din a doua generaţie, care trăise pe planeta Perfer. Numele său este Cain. Cain a fost prima fiinţă omenească născută direct în planul cuantic material. Faptul că primul fiu al protopărinţilor Adam şi Eva nu a fost un spirit pur, provenit din Lumea fără formă, s-a datorat modului în care a fost conceput - stării părinţilor din momentul împreunării. Ca regulă generală, progenitura care vine la întrupare este în rezonanţă cu natura modului în care s-au împreunat părinţii săi. Progenitura este compatibilă cu natura energiei pharismah emisă de părinţi în momentul concepţiei. In funcţie de respectarea Ordinii cosmice, părinţii au acele progenituri pe care le merită. Acest proces se produce neîncetat, de la Adam şi Eva până în ziua de astăzi. Orice fiinţă omenească este atrasă la întrupare printr-o pharismah creată de o pereche din planul material. Pharismah este emisă chiar în momentul contactului sexual. Ca o paranteză, din acest punct de vedere, se poate spune că există două tipuri de contacte sexuale. Primul tip de contact sexual poate fi denumit - deloc eufemistic - contact sexual protejat. Al doilea tip poate fi denumit contact sexual neProtejat. Contactul sexual protejat este acel contact care se reahzează fie sub cupola protectoare a iubirii, fie sub cupola 'rotectoare a instituţiei căsătoriei, ce presupune nu atât actul oficial încheiat în faţa instanţelor laice (în faţa ofiţerului stării civile), cât, mai ales, actul ritual încheiat în faţa instanţelor divine (ceea ce Biserica defineşte drept taina sfântă a căsătoriei). Când două fiinţe omeneşti se împreunează sexual, emit, fiecare, o pharismah. Când se iubesc emit energii modulate informaţional luminoase - pharismah luminoase. în consecinţă, în urma unui astfel de contact sexual vine la întrupare o progenitură compatibilă cu emisia de energie - pharismah luminoasă - emisă în secunda concepţiei. Acelaşi lucru se produce în urma unui contact sexual realizat sub cupola instituţiei căsătoriei. De fapt, instituţia căsătoriei a apărut doar în momentul în care iubirea a început să pălească în lumea oamenilor, fiind înlocuită cu interesele, calculele financiare sau pasiunea oarbă a partenerilor în cauză. Contactul sexual neprotejat se produce în orice împrejurare care nu face parte din cazurile descrise anterior, în
care nu există iubire sinceră sau în care nu există unire obţinută prin ritualul ce consfinţeşte taina căsătoriei. Când două fiinţe omeneşti se împreunează sexual în acest fel, emit energii pharismah întunecate. în aceste din urmă cazuri este chemată la întrupare o fiinţă omenească compatibilă energetic cu energia pharismah întunecată emisă în momentul concepţiei. Astfel, în urma emiterii uneia dintre cele două tipuri de pharismah - luminoasă sau întunecată - este atrasă la întrupare fie o fiinţă omenească bună, fie o fiinţă omenească rea; fie din planurile astralului, fie din iad. De altfel, mulţi oameni deveniţi părinţi se întreabă de ce Dumnezeu le-a dat un copil incompatibil cu ei, fără a se gândi că nu Dumnezeu a făcut o alegere în locul lor şi că ei înşişi au ales în momentul emiterii energiilor pharismah; părinţii în cauză au uitat felul în care s-a desfăşurat contactul sexual (protejat sau neprotejat) ce a dus la întruparea copilului şi dau, cel mai adesea, vina pe Dumnezeu pentru nereuşitele lor. în procesul aducerii la întrupare a unei fiinţe omeneşti, nu contează calitatea părinţilor ca oameni ori ca stare socială, ci doar calitatea actului sexual. Acest aspect este valabil în ziua de astăzi, aşa cum a fost valabil de-a lungul existenţei planului cuantic material, începând de la Adam şi Eva. Fireşte, pentru protopărinţi problema s-a pus într-un mod întrucâtva diferit. Dacă mai aşteptau puţin şi obţineau binecuvântarea de la Domnul Dumnezeu - ceea ce echivala cu unirea lor prin binecuvântare divină -, protopărinţii puteau aduce la întrupare un spirit pur, provenit din Lumea fără formă. Protopărinţii nu au avut însă răbdare, astfel că, alegând în inima lor să se împreuneze înainte de a fi venit sorocul ştiut numai de către Domnul Dumnezeu, au adus la întrupare o fiinţă omenească provenită din haosul controlat de Cel rău. Această fiinţă omenească s-a reîncarnat în ciclul al patrulea, fiind atrasă chiar de energiile pharismah emise de către protopărinţi în momentul concepţiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.