Duhurile cazute in stadiul doi si trei de indumnezeire

Duhurile căzute în stadiul doi şi trei de îndumnezeire, încearcă în trupuri de femeie să strângă lumină în suflet pe partea relaţiilor de familie, a relaţiilor cu semenii şi a relaţiilor cu Dumnezeu. Astfel aceste duhuri varsă lumina din sufletele lor în propriile trupuri duh pentru a-şi lumina interiile care le alcătuiesc duhul sau îşi realizează interii noi, luminoase, în locul interiilor „descompuse”. Prin respectarea regulilor, poruncilor de pe pământ se micşorează numărul de încarnări necesare reabilitării propriilor duhuri. Dacă prin comportamentul lor cu gândul, cuvântul şi purtarea nu sunt în lumină, numărul încarnărilor se prelungeşte. S-a observat că în acest prim val de încarnare, multe din duhurile căzute din stadiul unu, doi şi trei s-au reabilitat foarte repede deoarece pe pământ lipseau „dumnezeii” sau „zeii” din regatele zeilor.

Faza a doua sau al doilea val de reîncarnare s-a desfăşurat sub auspiciul „celui rău” intrat în lumea materială. Ritmul procesului de încarnare a început să scadă odată cu înmulţirea pe pământ a regatelor zeilor. Duhurile care veneau din astralul lui Dumnezeu la reîncarnare erau ţinute în robie de zei şi de ajutoarele lor, îngerii şi spiritele naturii căzute, acestea neîntorcându-se în astral. Zeii, îngerii şi spiritele naturii căzute au avut creaţii proprii, fii şi fiice zămislite între ei sau cu duhurile încarnate venite din astralul lui Dumnezeu şi care nu se întorceau acolo. Interiile dumnezeieşti ce alcătuiau sufletele, trupurile şi aurele duhurilor încarnate, nu mai erau folosite de duhurile încarnate, ci de zei, îngeri şi spiritele naturii căzute care extrăgeau lumina dumnezeiască din fiecare suflet, trup şi aură ale duhurilor care se încarnau. Sâmtemiile umpluseră pământul întrecând ca număr duhurile încarnate de pe pământ. În acest fel sufletele duhurilor aflate în iadurile zeilor, erau golite după moartea fizică de lumina dumnezeiască deoarece neajungând în astral nu se puteau întoarce în duh şi erau menţinute continuu în viaţă de Dumnezeu. Jertfa lui Hristos a dus la eliberarea a miliarde de miliarde de duhuri şi suflete captive în iadurile zeilor precum şi la neputinţa zeilor de a se manifesta în trupuri nemuritoare ca bărbaţi şi femei în regatele lor de pe pământ. 

Faza a treia de încarnare a dus la reabilitarea duhurilor înrobite iar procesul reîncarnării a fost restabilit. Duhurile veneau din astralul lui Dumnezeu iar după o viaţă petrecută în suflet, trup şi aură se întorceau în astral unde vărsau în duh lumina strânsă pe pământ în comunicarea cu familia, cu semenii şi cu Dumnezeu. Acest al treilea val a adus odată cu el şi restabilirea numelui lui Dumnezeu pe pământ prin Hristos, dar şi la înfiinţarea de biserici în toate marile regate ale zeilor de pe pământ. Regulile dumnezeieşti ale încarnării au fost aduse la lumină în lumea materială şi reamintite în biserici pentru fiecare din duhurile venite la încarnare. Numărul duhurilor încarnate a început să crească simţitor spre detrimentul sâmtemiilor aflate în regatele zeilor. Acest al treilea val format din duhuri venite din astral, eliberate din iaduri, a fost un val de sacrificiu deoarece aceste duhuri încarnate în suflete, trupuri şi aure au purtat un război teribil cu zeii care neputându-se manifesta direct pe pământ puteau să se manifeste indirect în regatele lor prin miliardele de sâmtemii, fiii şi fiicele lor din fiecare regat.

Apostolii sunt semenii noştri care de două mii de ani suferă morţi teribile şi sunt luaţi în râs de servitorii zeilor care s-au lepădat de Hristos şi care predică învăţătura zeilor, stăpânii lor, vindecă în numele zeilor şi învaţă sufletele lui Hristos „tehnici de evoluţie rapidă”. Ei duc la pierzanie multe suflete pe care le mint cu minunile şi vindecările lor false pentru a-i îndepărta pentru totdeauna de Hristos, Dumnezeu. Sufletele care s-au dezis de Dumnezeu habar nu au că din acel moment au început să lupte împotriva lui Hristos, deoarece li se ascunde acest lucru. Hristos (Dumnezeu coborât pe pământ) prin jertfa Lui pe cruce a transformat, a „născut din nou” toate sufletele, trupurile şi aurele duhurilor care vin la încarnare pe pământ şi care nu se mai închină la zei. De asemenea a salvat şi sufletele, trupurile şi aurele tuturor fiilor de zei care vor să aibă viaţă veşnică în Hristos Domnul şi renunţă la a se închina şi sluji zeilor muritori, părinţii şi creatorii lor.